Ultimul număr apărut

Morisena nr. 1 (17)/2020

Morisena este indexată în:

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Morisena nr. 1(9)/2018, anul III

Recenzie: „Război în Banat“*

 
 
„[…] războiul e bici groaznec, care moartea îl iubește,
Și ai lui sângerați dafini națiile îi plătesc;
E a cerului urgie, este foc care topește
Crângurile înflorite și pădur’le ce-l hrănesc.”
                                                             Gr. Alexandrescu
 
Dușan Baiski - Război în BanatDușan Baiski (n. 1955, Sânnicolau Mare) este un autor prolific, membru al Uniunii Scriitorilor din România, publicând cărți de poezie, proză scurtă, teatru, istoriografie, traduceri din literatura sârbă, chineză și taiwaneză, colaborând la numeroase publicații din țară și străinătate, fondator și președinte al Asociației Culturale „Banaterra” și inițiator și coordonator general al portalului Banaterra – Enciclopedia Banatului.
De câtva vreme s-a dedicat trup și suflet cercetării tezaurului de documente din Arhivele Naționale Timișoara, îndeosebi cele desecretizate în ultima vreme, punându-le prin lucrările sale la dispoziția celor interesați de istoria nu prea îndepărtată a Banatului. Între acestea se află și  cutremurătoarea carte la care ne vom referi în continuare. Ea conține 15 „studii monografice”, fiecare tratând o anumită temă (Starea de spirit, Specula în vremuri tulburi, Presiuni pentru înrolare, Frontieriști, dezertori, contrabandiști, Comportamentul militarilor în afara serviciului, Sexualitatea în propaganda nazistă, Atitudinea față de biserică, Război în Banat, Mișcarea Legionară în Banatul Iugoslav, Relația cu statul și etnicii români, Probleme interetnice, Societatea, jertfa intereselor oculte, Povești adevărate, Pedeapsa colectivă, Lagăre de prizonieri), în strânsă conexiune cu celelalte, toate având același laitmotiv: Problema germană în Banat, așa cum este ea reflectată în documentele emise de organele de represiune. Documentele cercetate prezintă informații valoroase și cu privire la celelalte etnii bănățene, dar nu ne propunem să ne referim acum la acest aspect.

Recenzie: „Sârbii din România“*

 
Este o onoare şi o mare plăcere de a oferi câteva cuvinte despre acest excelent studiu des-pre sârbii din România de azi, şi de ieri. I-am cunoscut pe autori la o conferinţă pe care am organizat-o la Timişoara acum câţiva ani, pe tema „Armonie şi conflict intercultural în Banat şi Transilvania...”[1] Am aflat cu încântare că Miodrag şi Andrei Milin şi cu mine ne-am născut în acelaşi mic orăşel bănăţean (Deta), aflat la jumătatea drumului între Timişoara şi graniţa sârbească (Vârşeţ) şi că părinţii şi bunicii noştri se cunoşteau îndeaproape, trecând prin aceleaşi bucurii şi suferinţe pe care istoria zbuciumată le-a oferit-o deopotrivă tuturor comunităţilor multiculturale ale Banatului, de o parte şi de alta a frontierei de astăzi.

Recenzii: Două cărți, un autor: Gheorghe Cotoșman

 
„Bănăţenii şi Episcopia Timişorii“*
 
Una din cărţile frumoase aflate în patrimoniul Bibliotecii Judeţene Timiş „Sorin Titel“, secţia colecţii speciale, este şi lucrarea „Bănăţenii şi Episcopia Timişorii“, un volum tipărit în anul 1938 la Tipografia Diecezeană Caransebeş. Cartea a apărut „Cu binecuvântarea Î. P. S. Sale Patriarhul Dr. Miron Cristea - Preşedintele Consiliului de Miniştri“. Autorul lucrării - Preot Gheorghe Cotoşman, profesor la Academia Teologică din Caransebeş.

Recenzie: „ArheoVest“ nr. 5*

 
Încă de la începuturile sale, Asociația ArheoVest din Timișoara, în frunte cu Președintele ei Lorena Smadu, a căutat, prin organizarea unor simpozioane anuale, să aducă în atenția publicului și a lumii științifice și arheologice câte o personalitate proeminentă a Banatului, care prin activitatea sa a marcat într-un mod fecund dezvoltarea arheologiei din partea de vest a României. Anul 2017 a fost rezervat Profesorului universitar emerit dr. Doina Benea, cadru didactic al Universității de Vest din Timișoara, directorul Centrului de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” din Timișoara.

File din istoria teatrului lugojean. Inaugurarea Teatrului Orășenesc

 
Abstract: In 1811, arias from Mozart’s masterpiece The Magic Flute were sung on the stage of the old theatre in Lugoj. On October 1934, through a decision issued by the local town hall, the Theatre of Lugoj was named the “Mihai Eminescu” Theatre Lugoj. The new name was written on the frontispiece of the theatre building in Romanian, Hungarian and German. At the festivities dedicated to the unveiling of the bust of Traian Grozăvescu, the theatre was given its current name, “Traian Grozăvescu” Theatre, as stipulated in a decision of the local administration.

Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi. Biobibliografie (1943-2002)*

 
Abstract: A true representative of Banat, priest Aurel Jivi was a tenured professor at the Department of Church History of the “Andrei Șaguna” Faculty of Theology in Sibiu. After 1990, Father Jivi contributed to the opening of several faculties of theology in Oradea, Timișoara and Caransebeș. His scientific work consists of volumes, studies, translations and notes about the history of church from the old times until after the 1989 Revolution.

Dimitrie Şiclovan, voluntar în armata română din „prinsoarea“ italiană

 
Abstract: The issues of the First World War were topics of great interest for those who took part in it and left many memories and memoirs behind. Recollection gives the reported events a touch of authenticity, replaces fiction with concrete facts and colours the precise but dry information recorded by historians. Memorialists are not chroniclers, but painters of reality in the making. They do no recount, but reconstitute unique, complex phenomena. A book of memoirs can be nothing but subjective. Şiclovan, a volunteer in the Romanian army, cannot be accused of subjectivity, because he does not add too many personal observations to the facts he describes. His memories about the war or his volunteer period are accurate, written with talent and rich in information.

Mari personalități ale Banatului: Nicolae Stoica de Hațeg

 
Abstract. The interest of the scholars of the Banat for the history of the province manifested constantly, beginning with the protopresbyter of Mehadia, Nicolae Stoica of Haţeg, chronicler and historian of his native land. (He was born on 24 February 1751 in Mehadia. His parents were Varvara and Atanasie Stoica, a Transylvanian priest who took refuge in the Banat in 1749 [Caransebeş and Obreja], and, from 1750, at Mehadia. After attending the primary school in Mehadia he went to Timişoara where, between 1763-1770, he attended the Serb, the German and, for few months, the Jesuit secondary schools. Between 1777-1792 he was a teacher and priest in the village of Corni [Caraş-Severin county]. During 1788-1791 he took part as a military priest and translator in the Austrian-Turkish war. In the period between 1792-1832 he was protopresbyter at Mehadia and head school principal of the Romanian schools from the border area of Banat. He died on 6 January 1833). Unfortunately his writings  remained in manuscript until the second half of the 20th century, thus his work contributed little to the creation of his contemporaries’ historical culture or to giving an impulse to the historiography of the Banat.

Organizarea armatei lui Iancu de Hunedoara

 
Abstract: The 15th century was marked by the military conflicts between the Christians and the Ottomans. King Sigismund of Luxemburg adopted two military regulations, one in 1397 and the other one in 1427. They were meant to reform the Hungarian Kingdom’s army. John Hunyadi was the one who managed to create a powerful and very well equipped army. The medieval Banat army was a part of the great royal Hungarian army and had all the new and best weapons and armours. John Hunyadi’s army was organized in: cavalry (light and armoured), infantry, artillery, Hussite war chariots, Danube navy and engineer troops. The soldiers were endowed with all the medieval weaponry: traditional such as bows and arrows, side arms, and modern such as firing arms, bombard. Having all these kinds of weaponry and well trained soldiers, John Hunyadi created a powerful army that succeeded some great military victories against the all mighty Ottoman army in the middle of the 15th century.

Banologia (IV): Prolegomene la o listă a banilor "fără" Banat

 
Abstract: Starting the 13th century, the medieval documents of the Hungarian kingdom are full of characters that obstinately bear the honorary title of banus. Unfortunately, due to an information shortage, we cannot always specify the primary elements that define the dignity (or honor) of Banatus: where?, since when?, for how long? carried that person the title of banus (or vice-banus) in exercise. I named this category of historical characters bani "without" Banatus, and by this designation it is not to be understood that they did not actually occupy the dignity (honor) of Banatus in a certain region, but only that we don’t know it anymore today. In the following I will examine in great detail three distinct cases.

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020