Ultimul număr apărut

Morisena este indexată în:

http://www.sindexs.org/JournalList.aspx

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Considerații privind Asociațiunea Transilvană în serviciul pedagogiei sociale și al educației adulților între 1931-1946/1947 (II)

Versiune tiparSend by email
Autor: 
Prof. Daniela Curelea, prof. dr. Dragoș Curelea
E-mail: 
c_drg@yahoo.com
Keywords: 
morisena,revista,cenad,banat,istorie,history,arhiva,archive
school, youth, library, course, teaching staff
Abstract: Seen by the Romanian intellectuals in Transylvania as a means of promoting culture and education among the people, social pedagogy was a major desideratum of the Transylvanian Association – the cultural and national institution of Sibiu – both in the inter-war decades and after that, until 1947-1948. Social pedagogy aimed at forming desirable citizens useful for the society. Education was promoted from three perspectives: it should have a pronounced economic and sanitary character; it should be moral, civic and citizen-oriented and it should be rooted in culture.
 
 
 
Școli ale Astrei au fost organizate și în zona Banatului, acolo unde s-a manifestat începând din 1937 Regionala ,,Astra Bănățeană”. În 1 martie 1937, în localul deținut de Liceul Comercial din Lipova s-au desfășurat cursurile primei școli pentru săteni. A fost organizată după modelul promovat de Astra. Cu acest prilej, Sever Bocu a considerat școala pentru săteni ca fiind necesară în zona respectivă[1]. Același important lider bănățean a considerat că acest demers local inițiat de Despărțământul din Lipova reprezenta: „un început pentru răspândirea cunoștințelor noi, pentru formarea acelei clase conducătoare țărănești, la care să se poată face apel, când va veni vremea reformării sistemului nostru de producție”[2].
În vederea organizării cursurilor școlii locale a Astrei, S. Bocu și conducerea locală a despărțământului mulțumeau Camerei Agricole din Timișoara pentru sprijinul oferit. Era vorba de alocarea unei sume bugetare de 15.000 lei și de angajarea temporară a unor cadre didactice competente, în vederea susținerii și a evaluării acestor cursuri locale pentru săteni. De asemenea, S. Bocu, a apreciat sprijinul oferit școlii Astrei de la Lipova din partea Școlii de Viticultură din Miniș, respectiv a adus cordiale mulțumiri conducerii Liceului Comercial din Lipova, care a acceptat să asigure locația necesară organizării și desfășurării cursurilor Școlii Astrei[3]. Au fost formați în această primă serie 22 tineri din localitatea de rezidență a despărțământului, dar și din spațiul unor comune din zonă, iar acestora, cât și cadrelor didactice li s-au asigurat în mod gratuit, pe o perioadă de trei săptămâni, atât cazarea, cât și masa[4].
În condițiile în care organizarea și desfășurarea cursurilor, dar și evaluarea și absolvirea seriei cursanților, au fost un succes înregistrat în plan organizatoric, dar și pe linia funcțională a despărțământului din localitate, S. Bocu a propus conducerii centrale a Astrei constituirea mai multor asemenea forme de școlarizare pentru sătenii din spațiul bănățean. De asemenea, considera că activitatea se poate dezvolta și organiza pe principiile modelului danez promovat de pedagogul Grundtvig, sub forma unei universități locale țărănești. Acestă formă de învățământ pentru săteni, considera același S. Bocu, urmărea nu doar să propage cunoștințe tehnice și informații diverse în mediul țărănesc, dar și să formeze o viitoare elită a satului românesc[5]. Rostul acestor școli locale ale Astrei, organizate în diferite despărțăminte, pentru săteni, dar și pentru meseriași și muncitori, era apreciat de S. Bocu în sensul formării culturii generale a săteanului român, dar urmărea cultivarea în mintea acestuia a demnității și mândriei sale proprii. Cursurile locale urmau să aibe loc în perioada iernii, de regulă între 1 decembrie și 1 martie, iar cursanții proveniți din spațiul bănățean trebuiau să îndeplinească cel puțin trei condiții, și anume: să fie absovenți a 7 clase, să aibe vârsta cuprinsă între 18 și 30 ani și să dispună de o proprietate care să aibe cel puțin 10 jugăre[6]. Cu privire la tinere femei din zonă s-a urmărit organizarea separată a unor cursuri care să nu depășească ca perioadă 2 luni consecutive[7].
În 8 martie 1937, conducerea Desprțământului central județean din Lugoj a inaugurat în localitate cursurile Școlii Astrei, care au fost urmate de tineri săteni provenți din spațiul comunelor din jur: Boldur, Coștei, Domașnea, Gruni, Hodoș, Satu Mic, Susani și Valea Mare. Erau și niște condiții pe care tinerii doritori să urmeze cursurile trebuiau să le îndeplinească. Și anume: vârsta lor trebuia să fie cuprinsă între 18 și 35 ani, aceștia trebuiau să dețină în proprietate o suprafață de pământ între 4 și 38 jugăre. Cursurile urmau a se desfășura pe o perioadă de două săptămâni, iar disciplinele care au fost urmate în programul de învățământ erau: agricultura, pomicultura, viticultura, zootehnia, medicina veterinară, comerțul, noțiuni de drept, dar și altele. Un număr de 30 ore au fost alocate pentru disciplinele de specialitate și 25 ore au revenit noțiunilor de cultură generală. Școala Astrei din Lugoj a funcționat în această localitate, iar cheltuielile cu organizarea, desfășurarea și plata cadrelor a revenit despărțământului lugojan condus la acea dată de dr. Aurel E. Peteanu[8]. Conducerea despărțământului din Lugoj a anunțat Regionala că, în viitor, pentru organizarea și desfășurarea cursurilor pentru săteni va apela pentru sprijin la autoritățile administrației publice locale.
Menționăm și că în urma unui acord de colaborare cu Ministerul Agriculturii, Astra a primit în cesiune, pentru o perioadă de 10 ani, Școala de Agricultură din Șimleul Silvaniei (1938), cu terenul și ferma aferente, dar și dotată cu toate utilajele necesare muncii moderne în domeniul agronomiei, pentru ca aici să fie pregătiți tineri, dar și tinere. De asemenea, încep a se generaliza și școlile specifice de gospodărie pentru tinerele sătence[9].
Rațiunea organizării Școlilor Astrei în Banat era justificată și de inspectorul școar general din Timiș, Sabin Evuțianu, președintele executiv al acestei Regionale din perspectiva schimbării mentalității săteanului, meseriașului și muncitorului din Banat, dar și pentru o nouă civilizație sătească[10]. Considerând eficiente aceste demersuri de pedagogie socială și de educație a adulților din mediul rural bănățean, președintele Evuțianu a propus comitetului acestei structuri oranizarea cursurilor atât pentru tineri, cât și pentru tinerele din zona Banatului. De asemenea, a fost stabilită cifra de 30 cursanți ca fiind maximă pentru înființarea unei serii, deși s-a apreciat că, după caz, cursurile pot fi organizate și cu 20 tineri doritori. Remarcăm totodată și existența unor condiții pentru a fi primit în aceste școli locale pentru săteni și anume: tinerii trebuiau să dețină o gospodărie proprie, situația materială trebuia să fie ,,de mijloc” în mediul comunitar din care proveneau, să aibe o bună reputație în localitatea de origine, iar vârsta să nu depășească 40 ani pentru bărbați. În cazul tinerelor femei vârsta lor trebuia să nu depășească 30 ani. Birourile de conducere din cadrul despărțămintelor central județene propuneau o anume cifră pentru cursanți, iar Comitetul Regionalei îi repartiza pe aceștia la una dintre școlile Astrei organizate în aria Regionalei Bănățene a Astrei, cu deosebire în spațiul respectivului despărțământ[11].
De menționat că în cursul anului 1937 au fost organizate și s-au desfășurat cinci școli ale Astrei în spațiul bănățean, 2 pentru tinerele femei în localitățile cărășene Oravița și Orșova, altele 2 pentru tinerii bărbați din zonă la Sânnicolau Mare și Oravița, iar una a fost pentru meseriași și muncitori din centrele industriale din Banat, în Reșița[12]. Tuturor participanților la aceste cursuri ale Astrei le-au fost asigurate pe întreaga perioadă cazarea și masa, iar conducerea acestor școli a fost încredințată președinților despărțămintelor din Lugoj, Oravița, Orșova, Reșița și Sânnicolau Mare. Din raportul făcut de conducerea Regionalei ,,Astra Bănățeană” și care a fost prezentat la Timișoara în adunarea generală a acestei regionale, din 17 iunie 1938, desprindem, printre altele, și informația că la sfârșitul cursurilor organizate în acel an, atât tinerii, cât și tinerele care le-au urmat și absolvit se angajau ca și pe anul viitor să participe la cursurile organizate de Astra, pe spesele lor[13].
În Lugoj, a fost organizată în perioada 21 februarie-15 martie 1938 o școală pentru săteni, care a fost organizată cu resursele despărțământului condus de Aurel E. Peteanu și a beneficiat de sprijinul autorităților publice locale, ca urmare unor solicitări făcute în acest sens de același președinte nominalizat anterior încă din data de 17 februarie 1938. Participanții la această serie de cursuri au fost locuitori din comunele limitrofe municipiului Lugoj – reședința județului Severin în acea vreme. La cursurile organizate în Lugoj au participat tineri, dar și tinere, cu vârste cuprinse între 18 și 38 ani, care proveneau din așezări ca: Balinț, Cladova, Cutina, Jabăr, Părul și Târgoviște[14]. La începutul lunii ianuarie 1939, Cornel Corneanu, președintele despărțământului Astrei din Caransebeș, a solicitat sprijinul autorităților locale în vederea organizării unei școli a Astrei pentru tinerii și tinerele din localitățile apropiate de Caransebeș. Menționăm că a beneficiat de sprijinul colonelului Panait Boitan, prefectul din acel moment al județului, iar cursurile au avut loc în clădirea Liceului ,,Traian Doda” din localitate[15].
Rezultatele, obținute cu ocazia evaluării cursurilor care s-au desfășurat prin școlile pentru săteni, au motivat suplimentar conducerea Regionalei să dispună organizarea în anul școlar care a urmat, 1938-1939 a zece școli în următoarele localități bănățene: Berliște (2 serii), Caransebeș, Ciacova, Comorâște, Ghilad, Jebel, Lugoj (2 serii) și Petroman[16]. Cursurile organizate în anul 1939, s-au bucurat de un număr mare de participanți. În comunele Berliște și Comorâște, numărul celor care au urmat și absolvit cursurile a fost de 80. În localitatea Ciacova, organizatorii cursului au beneficiat de sprijin din partea Școlii de Agricultură din Ciacova și a conducerii Gimnaziului din aceeași așezare. În Ciacova au fost organizate șase cursuri (serii de participanți) care au pus accentul pe organizarea gospodăriei, pe activitatea în agricultură și viticultură, respectiv a format participanților deprinderi de economie și gospodărie casnică. Numărul total al participanților în cele șase serii ale cursului a fost de 172 de tineri, dintre care 140 de participanți au fost bărbați, iar 32 au fost femei.
Cu privire la școla Astrei pentru săteni care a fost organizată în Caransebeș de conducerea respectivului despărțământ, remarcăm că a fost condusă de profesorul Matei Armaș, cel care îndeplinea și atribuțiile de director al Liceului ,,Traian Doda” din localitate și care a mai fost sprijinit și de Gheorghe Neamțu, director la Școala Normală din localitatea mai sus remarcată. Dacă profesorii din cele două unități de învățământ din Caransebeș au susținut cursurile împreună cu membrii despărțământului care erau absolvenți de științe economice, administrative și Drept, ocupându-se în același timp și de formarea civică și instruirea practică a elevilor, resursele financiare au fost oferite de Comunitatea de Avere din Caransebeș[17].
În anul următor au fost organizate și s-au desfășurat în arealul gestionat de Regionala ,,Astra Bănățeană” 18 școli după programa instituției[18]. 8 dintre acestea au fost organizate pentru tineri, cursurile fiind concepute și adresate tinerilor săteni din zonă: Bocșa Română, Cebza, Ciclova Română, Lăpușnicul Mare, Liebling, Moldova Nouă, Sânnicolau Mare, Șușca, Vărădia. 7 dintre școlile menționate pentru acel an în Banat au fost organizate pentru tinerele sătence din Foeni, Ghilad, Giulvăz, Jebel, Liebling, Petroman și Sânnicolau Mare[19]. În același an de activitate în Regionala Bănățeană, au mai fost organizate și susținute cursurile a două școli ale Astrei, una pentru muncitori în Bocșa Română și una pentru funcționarii din administrația Caransebeșului. Aceasta din urmă a avut drept cursanți în cele două serii ale sale atât funcționarii, cât și meseriașii din localitate. Cu privire la desfășurarea cursurilor, menționăm că au fost utilizate filme documentare și material didactic împrumutat de la Gimnaziul ,,Alexandru Mocioni” din localitatea Ciacova, iar în ferma deținută de Regională în apropierea Caransebeșului, meseriașii au deprins tehnici noi pentru a confecționa ciorapi, coșuri, dopuri de plută, rogojini, mănuși și scaune din împletituri (salcie, alun, altele).
În condițiile derutei sociale, politice și ideologice din toamna anului 1940, cauzate, în principal, atât cedărilor teritoriale din acel an și a amplului refugiu al românilor din acele teritorii, dar și ca urmare a abdicării suveranului Carol al II-lea, urmată de o guvernare autoritară a generalului Ion Antonescu cu sprijinul Armatei, organizarea și desfășurarea activităților școlare ale Astrei după programa tip a instituției a încetat o perioadă atât în Transilvania, cât și în spațiul Banatului. Mobilizarea bărbaților, pierderile de vieți omenești pe frontul din răsărit, încorporarea unora dintre membrii conducerilor Astrei, dezorganizarea activității cercurilor culturale ale Astrei, afectarea demersurilor specifice instituției prin despărțămintele sale județene, impun cel puțin pentru o perioadă încetarea cursurilor organizate de Astra prin școlile sale pentru tineri. Între 1940-1942, Comitetul Regionalei Bănățene a conceput și trimis în teritoriu un chestionar pentru a conștientiza care este situația reală din despărțămintele bănățene. Dovadă a situației reale din România, dar și din această zonă a țării, remarcăm că din cele 325 de chestionare trimise cercurilor culturale s-a răspuns numai la 30. Menționăm că repondenții au înregistrat lipsa cursurilor oferite de Astra ca o principală problemă la nivelul comunităților locale. Cu privire la reorganizarea activităților locale din despărțămintele bănățene au fost mandatați de președintele Regionalei S. Evuțianu, Iancu Călțun (în județul Timiș-Torontal), Ilie Rusmir (în județul Caraș) și Aurel E. Peteanu (în județul Severin)[20].
Conducerea Regionalei Bănățene a Astrei a trimis în anul 1942 în teritoriul despărțămintelor pe care le avea în arondare o adresă circulară, în care, printre altele, specifica necesitatea organizării școlilor de igienă și a celor de organizarea gospodăriei pentru femei. Acestea urmau să fie organizate și desfășurate în toate comunele din Banat în care exista cel puțin o învățătoare care a absolvit cele două luni de cursuri organizate de Regională în vara acelui an la Timișoara de către Ministerul Culturii Naționale, în colaborare cu cadre medicale din subordinea Ministerului Sănătății. În vederea organizării în condiții bune a cursurilor, președinții despărțămintelor din Banat urmau a solicita și colabora cu medicii de circumscripție, dar și cu alți membri, care aveau competențe tehnice și medicale. Durata cursurilor școlilor de igienă era de maxim 12 săptămâni, iar programa era una amplă și cuprindea, de regulă, probleme de educație sanitară, moral-civică, moral-religioasă, igienă personală, dar și igienă locuinței și a vestimentației, informații despre o alimentație sănătoasă, ocrotirea familiei, a mamei și copilului, asistență socială și combaterea bolilor sociale și a celor epidemice, gospodărie și industrie casnică, bucătărie și nutriție, medicină populară și fitoterapie, horticultură, sericultură și apicultură, combaterea întreruperii sarcinilor și aspecte demografiece rurale și urbane[21]. Cursurile organizate s-au adresat tinerelor femei, dar și mamelor din comunitățile rurale și urbane, pentru a le deprinde pe acestea cu noile cunoștințe în domeniul igienei, a gospodăriei casei, a îngrijirii cu atenție și a creșterii copiilor. Președinții despărțămintelor central județene erau obligați ca la sfârșitul perioadei de curs și în urma evaluării să realizeze o dare de seamă cu privire la organizarea, desfășurarea și rezultatele cursului, dar și numărul celor care au participat[22].
Pentru a coordona activitatea școlilor Astrei pentru săteni, pentru perioada 1942-1944, conducerea Regionalei a desemnat o comisie de activitate formată din Iancu Colțun, Aurel E. Peteanu și Ilie Rusmir. Eforturile lor, sprijinul constant oferit activității menționate venit din parte profesorului Sabin Evuțianu, ajutorul oferit de autoritățile publice locale au fost factorii care au facilitat organizarea în perioada anilor mai sus menționați 43 de școli în spațiul bănățean. Dintre acestea 38 au fost pentru igienă și gospodărie, având ca public tinerele femei, iar 5 școli au fost pentru tinerii săteni care nu fuseseră mobilizați. Cursurile acestea au totalizat 2.500 cursanți[23].
În arondarea Despărțământului Central Județean Timișoara au fost active 16 școli ale Astrei pentru săteni. Acestea au fost organizate în despărțămintele locale din plasele administrativ-teritoriale din Buziaș (2 școli), Ciacova (7), Deta (3), iar în Comloș, Gătaia, Recaș și Timișoara (câte o școală). În spațiul Despărțământului Central Județean Severin au fost organizate 14 asemenea școli în localitățile: Bata, Birchiș, Borlova, Căpâlnaș, Cliciova, Coștei, Glimboca, Gruni, Măguri, Părul, Satul Mic, Sâlha, Obreja, Târgoviște (câte o școală în fiecare dintre așezările enumerate). În Despărțământul Central Județean Caraș au fost organizate și au funcționat 13 școli ale Astrei în despărțămintele locale din plasele administrativ-teritoriale din Bocșa Montană (4 școli), Bozovici (2), Moldova Nouă (3) și în Oravița (4). Conform dărilor de seamă ale conducerilor acestor despărțăminte central-județene și înaintate Regionalei în Timișoara, aflăm că susținerea efectivă a cursurilor a revenit preoților, medicilor, cadrelor didactice, inginerilor, funcționarilor din administrația locală, asistentelor medicale principale și diverșilor alți intelectuali din respectivele zone[24].
Prin intermediul școlilor Astrei, Regionala din Banat a păstrat legăturile cu satele din arondarea sa și în condițiile dificile ale războiului mondial. Și în anul care a urmat, 1944, organizarea Școlilor Astrei a fost una dintre principalele procupări ale conducerii Regionalei. Pentru buna derulare a cursurilor acestora, Centrala Astrei din Sibiu a oferit regionalei sale din Banat suma de 800.000 lei prin intermediul Institutului de Igienă din Sibiu[25]. Și în acest an școli pentru tineri și tinere au funcționat în plasele administrative-teritoriale din Banat, după cum urmează: Belinț, Birchiș, Caransebeș, Făget, Lugoj, Margina și Teregova (în Despărțământul Central Județean Severin). De asemenea, am remarcat organizarea școlilor în așezările următoare din județul Caraș: Berliște, Berzovia, Borlovenii Vechi, Bozovici, Cărbunari, Comorâște, Dalboșeț, Ezeriș, Forotic, Gârbovăț, Pătaș și Secaș (Despărțământul Central Județean Caraș). Menționăm și organizarea cursurilor pentru săteni între 1 mai-1 decembrie 1944 în Comloșu Mare, Moldova Nouă, Moldova Veche, Pojejena de Jos, Sichevița și Zlatița. Acestea au fost urmate în medie de 90 participanți femei și bărbați[26].
În perioada 1940-1945, în Regionala Astra Bănățeană s-au organizat și cursuri pentru meseriași și muncitori în localitățile Bocșa Montană, Caransebeș, Reșița[27], iar la Timișoara, împreună cu Școala Tehnico-Industrială pentru Băieți, s-a înființat în 25 martie 1944 Universitatea liberă muncitorească, absolvită în primul său an de funcționare de 65 tineri. Aceasta a contribuit prin aplicații desfășurate în atelierele-școală la perfecționarea cunoștințelor tehnice deținute de meseriași și muncitori din zona Banatului[28]. Cursurile școlilor Astrei erau inaugurate cu o serbare și se încheiau cu un festival și realizarea unei expoziții. În perioada care premergea finalizarea cursurilor, se instituia de către președintele despărțământului central județean, cu avizul directorului de curs, o comisie de evaluare a participanților. Probele constau într-un examen de cunoștințe teoretice, la care participau toți cursanții, iar procedura de examinare se realiza, atât în scris, cât și oral de către fiecare absolvent în parte. Evaluarea nu urmărea eliminarea participanților, ci mai degrabă încurajarea lor. Tinerii care se remarcau la cursuri, dar și în activitățile practice, erau dați drept exemplu și lăudați, se găseau întotdeauna, indiferent de rezultatele evaluării, și cuvinte de mulțumire și pentru aceia dintre cursanți care aveau rezultate mai slabe, conducerea Astrei, atât la nivelul Centralei din Sibiu, cât și în ceea ce privește conducerile central-județene din despărțămintele instituției, considerând că elevii trebuiesc pregătiți pentru o cunoaștere reală și de durată și nu pentru o ierarhizare a lor, rostul școlii fiind formarea acestor tineri pentru a se integra în mod optim în comunitățile din care ei proveneau. Cu privire la certificarea formală a absolvirii cursurilor sale, Astra a oferit la finalul fiecărei serii de absolvenți, atât din Banat, cât și din Transilvania, premii, diplome, fotografii, albume și sume modice în bani[29].
O statistică parțială realizată în anul 1944 de E. Hulea cu privire la organizarea și funcționarea școlilor Astrei în diferitele despărțăminte ale instituției din Transilvania s-a prezentat după cum urmează: în anul 1934 au funcționat 11 asemenea forme de educație pentru popor, în 1935 au fost funcționale 25 școli, în anul 1936 30, în 1937 42, în 1939 103, pentru ca în anul 1940 să funcționeze 40 școli. Așadar, un total de 251 școli organizate de Astra în Transilvania și Banat, care au fost frecventate de aproximativ 10.000 tineri și tinere atât din mediul rural, dar și din orașe[30]. În condițiile pierderilor teritoriale din anul 1940, activitatea școlilor Astrei a încetat să se mai desfășoare în partea de nord-vest a Transilvaniei. De aceea, informațiile cu privire la funcționarea școlilor Astrei din această parte de țară sunt foarte reduse. Pentru a completa situația statistică privitoare la existența și funcționarea școlilor Astrei în partea din Transilvania, care a rămas în România, după anul al Doilea Dictat de la Viena din anul 1940, prezentăm următoarele informații, de altfel necesare pentru reconstituirea situației anilor 1940-1945. Astfel, remarcăm organizarea și acti-vitatea școlilor Astrei în despărțământul Beiuș, unde cursurile s-au desfășurat sub îndrumarea profesorului Ioan Flueraș în perioada lunilor februarie-martie în fiecare an din această perioadă în comunele Albești, Mezieș și Tulca.
În spațiul rămas României din fostul județ Turda, au mai avut loc cursuri pentru tineri și tinere, care au fost organizate sub îndrumarea profesorului Petre Suciu. Acestea au avut loc în perioada februarie-martie 1941 și în aceeași perioadă a anului 1942 în așezările Câmpia Turzii și Copăceni. Cursurile din Câmpia Turzii au fost susținute de inginerul Ioan Floașiu în perioada 7 februarie-6 martie,  fiind urmate de 31 tinere din localitate. În același despărțământ s-au organizat în perioada 4 noiembrie-4 decembrie 1943 cursuri de gospodărie și administrare a banilor pentru tinerele din localitatea Luduș în coordonarea lui Valer Rusu[31].
În Despărțământul central județean Hunedoara au funcționat mai multe școli ale Astrei, organizate în comun de conducerea locală a Astrei împreună cu autoritățile locale din așezări ca: Almașul Sec, Băcia, Buruene, Certejul de Sus, Cristur, Hărădău, Nevoieș, Sântandrei, Simeria-sat, Simeria-verde, Șoimuș și Vălișoara. Sufletul acestor școli a fost medicul Vasile Șuiagă, președintele structurii județene a Astrei[32]. Profesorii medieșeni Eugen Stoica și Eugen Mureșanu au organizat în anul 1944 mai multe cursuri în trei dintre școlile Astrei pe care le-au coordonat în acest județ. Astfel, au fost desfășurate lecții teoretice și instrucție practivă pentru tineri și tinere din această zonă în localitățile Bratei, Dârlos. Moșna și în centrul județului în plasa administrativă de reședință în Mediaș[33]. Altă școală a Astrei a funcționat sub conducerea profesorului Ioan Roman în plasa administrativă Iernut din județul Târnava Mică în anul 1944. În anul 1944, Comitetul central al Astrei a apreciat în mod deosebit munca organizatorică, dar și funcționarea școlilor Astrei în Despărțământul central județean Sibiu sub coordonarea profesorului și inspectorului școlar general Silviu Țeposu, în Despărțământul central județean Alba, sub îndrumarea profesorului Eugen Hulea, și în Regionala ,,Astra Bănățeană” ca urmare a implicării profesorului și inspectorului școlar general Sabin Evuțianu[34].
În concluzii apreciem că înființarea școlilor Astrei pentru săteni a fost o principală direcție de urmat, atât din partea Centralei de la Sibiu, cât și de birourile locale de conducere ale despărțămintelor central-județene ale Astrei. Aceste obiective ale instituției culturale menționate anterior au fost potențate și de consfătuirile conducerii Astrei organizate în Cluj cu președinții despărțămintelor centrale județene și cu cei ai Regionalelor sale[35]. Între președinții despărțămintelor central-județene care s-au remarcat, atât prin alocuțiunile prezentate în adunările generale ale Astrei, dar și în mod concret prin organizarea și desfășurarea școlilor pentru săteni i-am remarcat între 1931/1933-1945/1946 pe: Sever Bocu, în spațiul Aradului, care a format tinerii din patru județe în seriile școlii pe care a organizat-o[36], Ioan Bozdog în Târgu-Mureș, Nicolae Căliman în Brașov, Iancu Călțun în Timiș-Torontal, Eugen Hulea în Alba Iulia[37], Vasile Ilea în Sighet, Aurel E. Peteanu în Lugoj, Ilie Rusmir în Caraș, Eugen Sibianu în Treiscaune-Sfântu Gheorghe, Spiru Tudor în Ciuc, Silviu Țeposu în Sibiu[38]. Merite deosebite privind impulsionarea acestei forme de activitate a Astrei și organizarea școlilor Astrei în despărțămintele din Transilvania a avut și secretarul propagandist al Astrei, profesorul Ion Breazu, începând din 3 octombrie 1936[39].
Școlile pe care Astra le-a organizat pentru săteni, pentru meseriași, muncitori în perioada 1931-1946/1947[40], alături de rețeaua oficială a învățământului preuniversitar din România, a contribuit esențial atât la ridicarea constantă a nivelului cultural al cetățeanului român, dar și la formarea unor cunoștințe agronomice și a unor deprinderi tehnice în rândurile acestora, ceea ce a avut ca rezultat și un progres economic în plan individual, dar și la nivelul comunităților locale românești, dar nu numai, din Transilvania și Banat[41]. Derularea în condiții optime a programelor specifice Astrei prin școlile sale pentru săteni, meseriași, muncitori, în partea de nord-vest a Transilvaniei, a fost întreruptă temporar între 1940-1945, datorită cedării de România a acestei părți a țării către Ungaria, în urma unui dictat internațional semnat în Viena și care a fost impus țării noastre în august 1940 prin Al Doilea Dictat de la Viena[42].
Bibliografie:
 
I. Izvoare
Fonduri arhivistice
Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, Fond ,,Astra”. Despărțământul Central Jude-țean Caraș.
Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, Fond „Astra”.  
Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond Prefectura Județului Severin, dosar nr. 134/1938.
Documente editate
Planul de organizare a școlilor țărănești ale Regionalei Bănățene a ,,Astrei”, Timișoara, Regionala ,,Astra Bănățeană”, 1937.
Raport general asupra activității desfășurate în anul 1939-1940, în Luceafărul, Seria a II-a, anul VI, nr. 7, 1940.
Raport general asupra activității desfășurate în anul 1939-1940, în Luceafărul, Seria a II-a, anul VIII, 1942.
Raport general despre activitatea Asociațiunii pe anul 1942/1943, în Transilvania, 74, număr administrativ, 1943.
Raportul general de activitate al ,,Astrei Bănățene pe anul 1942-1943, în Revista Banatului, anul IX, nr. 4-6, 1943.
Raport general despre activitatea Asociațiunii pe anul 1943/1944, în Transilvania, anul 75, număr administrativ, 1944.
Periodice
Luceafărul, Seria a II-a, anul III, noiembrie-decembrie 1937, Partea oficială.
Luceafărul, Seria a II-a, anul IV, nr. 5-6, iunie 1938.
Luceafărul, Seria a II-a, anul V, nr. 5-6, iunie 1939.
Luceafărul, Seria a II-a, anul VI, nr. 7, iulie 1940.
Transilvania, anul 70, nr. 4, 1939.
Transilvania, anul 75, nr. 10-12, 1944.
Transilvania, anul 75, Supliment la anul 75, nr. administrativ, 1944.
Luceafărul, Seria a II-a, anul VIII, 1942.
Voința Banatului, anul XVII, nr. 11, 7 martie 1937.
Voința Banatului, anul XVIII, nr. 13, 28 martie 1937.
Vestul, anul VIII, nr. 1893, 20 martie 1937.
Vestul, anul VIII, nr. 1897, 25 martie 1937.
Voința Banatului, anul XVII, nr. 11, 7 martie 1937.
Voința Banatului, anul XVIII, nr. 13, 28 martie 1937.
Lucrări generale
Bârsănescu, Ștefan, Politica culturii în România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937.
Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 2008.
Lucrări speciale
Hulea, Eugen, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944.
Matei, Pamfil, ,,Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și Rolul ei în Cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986.
Matei, Pamfil, Asociațiunea în lumina documentelor. (1861-1950). Noi contribuții, Sibiu, Editura Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu, 2005.
Moga, Valer, Astra și Societatea (1918-1930), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003.
Nemeș, Ion Onuc, Astra în satul meu, Sibiu, Editura Astra Museum, 2015.
Preda, Gheorghe, Activitatea ,,Astrei în 25 ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, Editura Astrei, 1944.
Rusmir, Ilie, Îndemnuri pentru munca cercului cultural al ,,Astrei, Timișoara, Editura Regionalei ,,Astra Bănățeană”, 1944.
Tomoni, Dumitru, Societate, cultură și politică. ,,Astraîn Banat (1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, 2009.
Studii și articole de specialitate
Breazu, Ion, ,,Astra și muncitorii, în Transilvania, 68, nr. 2, 1937, p. 99-103.
Breazu, Ion, Străbățând despărțămintele, în Tran-silvania, anul 70, nr. 1, 1939, p. 50-55.
Breazu, Ion, Școala superioară țărănească a Astrei de la Șimleul Silvaniei, în Transilvania, anul 70, nr. 1, 1939, p. 49-55
Curelea, Dragoș Lucian, Contribuții privind susținerea cursurilor pentru adulți în cadrul Despăr-țământului Alba Iulia al Astrei între anii 1934-1946, în Transilvania, Serie nouă, anul XLV (CXLIX), nr. 3, 2017, p. 47-49.
Iancu, Gheorghe, Adunarea generală a ,,Astrei” ținută la Abrud în septembrie 1938, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, p. 464-468.
Ilea, Vasile, Darul Astrei jubilare: Școala Țărănească, în Transilvania, anul 67, nr. 4, 1936, p. 226-231.
Mijloacele de propagandă literară și culturală ale Asociațiunii și dezvoltarea lor, în Transilvania, anul 67, nr. 4, 1936, p. 210-211.
Mităr, Tiberiu, Un început plin de nădejdi, în Acțiunea, anul IV, nr. 13, 28 martie 1937, p. 2-3.
Modovan, Iuliu, Organizarea activității culturale, în Transilvania, anul 65, nr. 2, 1934, p. 65-69.
Tabloul Școlilor țărănești în anii 1931-1935, în Transilvania, anul 67, nr. 4, 1936, p. 230-231.
Tudor, Gelu Alexandru, Câteva documente ale Despărțământului Astra Ciuc păstrate în arhiva profesorului Spiru Tudor, președintele despărțământului în perioada 1939-1948, în Acta Carpatica, III, 2016, p 411-413.
 
Anexa nr. 1 Programa școlară
Programa Asociațiunii folosită în predarea cursurilor în școlile pentru țărani
 
Printre noțiunile predate acestora în aceste cursuri,
cursurile despre agricultură,
cursuri care priveau creșterea și îngrijirea animalelor domestice mari și mici, existente în gospodăria țărănească,
cursuri despre stupărit și apicultură,
cursuri despre igiena proprie și a locuințelor,
cursuri despre înființarea, întreținerea și cultivarea livezilor,
cursuri despre constituția țării și diferitele legi uzuale,
cursuri despre cooperație, avem în vedere frizeria, coafatul, brutăria, cofetăria, alimentația publică,
cursuri de propagandă culturală,
cursuri depre muzică, dar și cântece, voie bună și educație fizică,
cursuri despre aptitudinile și deprinderile reli-gioase, morale, cetățenești,
cursuri de cunoștințele generale despre lume și știință,
cursuri despre istoria țării și personalitățile istorice.
Toate acestea făceau parte din structura programei care era folosită de Asociațiune în școlile pentru țărăni.
 
(Sursa: Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 198. Vezi în acest sens și în: Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 58, 60, 66).
 
Anexa nr. 2. Orarul unei zile de miercuri în Școlile Astrei pentru săteni  (tineri și tinere)
 
Nr.
crt.
Intervalul
orar
Activitatea desfășurată/Disciplina predată
1.
6 - 7
- deșteptarea,
- curățenia corporală,
- igienizarea dentiției,
- îngrijirea ținutei,
- împachetarea cearceafurilor și a păturii personale,
- aerisirea dormitoarelor și a atelierelor,
2
7 - 730
- înviorare și educație fizică
- rugăciunea de dimineață
3
730 - 8
- micul dejun,
4.
8 - 9
- curs/lecție teoretică.
5.
9 - 11
- Aplicații practice,
(la școlile pentru tineri, lucrări în fermă, în atelier, pe câmp și în grădină)
(la școlile pentru tinere, curs de bucătărie, lucru de mână, tors, țesut, primul ajutor, activitate de dispensar, cunoașterea fitoterapiei, uneori la școlile organizate pentru tinere, instrucția și deprinderile practice puteau să dureze până la ora 12)
6.
11 - 12
- o lecție teoretică
7.
12 – 13
- masa de prânz
(masa de prânz era pregătită de bucătărese împreună cu grupele de lucru ale tinerelor sub supravegherea zilnică a unui cadru mediu sanitar și a unui delegat al comitetului local de conducere al Astrei în despărțământul respectiv)
8.
13 - 14
- pauză activă, audiții radiofonice 
(la școlile pentru tinere, grupa de serviciu strângea masa, spăla vesela și tacâmurile, făcea curățenie)
9.
14 - 15
- lectură la alegere sau dirijată de directorul de curs sau de profesorul de limba și literatura română;
- lectură la alegere din scriitorii români sau străini prevăzuți în bibliografia cursului,
- revizuirea și completarea însemnărilor din caietele de curs,
10.
15 – 18
- lecții teoretice,
11.
18 - 19
- muzică, coruri, recitări de poezie,
- programele de șezătoare,
- realizarea unor expoziții
12.
19 - 20
- masa de seară, audiții radiofonice
13.
20-21
- lectură la alegere,
- recapitualarea principalelor puncte ale zilei
14.
21-22
- rugăciunea de seară și stingerea
 
 
Sursa prezentului orar:
Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 60-61.
 

[1] S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, doc. nr. 386/1937, f. 1-2; Transilvania, 68, nr. 5, 1937, p. 365; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor, p. 164, 170; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat (1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, 2009, p. 355, 359.
[2] Voința Banatului, anul XVII, nr. 11, 7 martie 1937, p. 1-3; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat (1896-1948), p. 377.
 
[3] S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, Procesele verbale ale Comitetului Central al Astrei pe anul 1937, p. 21; Informația este prezentată pe larg și în cotidianul Adevărul, anul LI, nr. 16287, 1 martie 1937, p. 2-3.
 
[4] Vestul, anul VIII, nr. 1893, 20 martie 1937, p. 2-3.
 
[5] Voința Banatului, anul XVIII, nr. 13, 28 martie 1937, p. 2-3; Pamfil Matei, „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și Rolul ei în Cultura națională, p. 281.
 
[6] Jugărul a fost o unitate de măsură a suprafeței agrare întâlnită frecvent în Transilvania. Aceasta echivala în medie cu 0,5775 ha sau cu 5775 de m2 teren arabil.
 
[7] Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat, p. 377.
 
[8] Planul de organizare a școlilor țărănești ale Regionalei Bănățene a ,,Astrei”, Timișoara, Regionala ,,Astra Bănățeană”, 1937, p. 1; Luceafărul, Seria a II-a, anul III, noiembrie-decembrie 1937, Partea oficială, p. 59; Tiberiu Mităr, Un început plin de nădejdi, în Acțiunea, anul IV, nr. 13, 28 martie 1937, p. 2-3; Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, p. 65-66.
 
[9] Ion Breazu, Școala superioară țărănească a Astrei de la Șimleul Silvaniei, în Transilvania, anul 70, nr. 1, 1939, p. 49-55; Pamfil Matei, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra) și Rolul ei în Cultura națională, p. 282; Ion Onuc Nemeș, Astra în satul meu, p. 198-199.
 
[10] Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, (în continuare se va cita prescurtat: S.J.T.A.N.), Fond Prefectura Județului Severin, dosar nr. 134/1938, f. 2-4.
 
[11] Luceafărul, anul III, Seria a II-a, noiembrie-decembrie 1937, Partea oficială, p. 60.
 
[12] Ion Breazu, ,,Astra” și muncitorii, în Transilvania, 68, nr. 2, 1937, p. 98-103; Transilvania, anul 69, nr. 3-4, 1938, p. 158; Ion Breazu, Străbătând despărțămintele, p. 52-55.
 
[13] Luceafărul, Seria a II-a, anul IV, nr. 5-6, iunie 1938, p. 64.
 
[14] S.J.T.A.N., Fond Prefectura Județului Severin, dosar nr. 134/1938, f. 2-3.
 
[15] Ibidem, f. 1-2; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat, p. 379.
 
[16] Transilvania, anul 70, nr. 4, 1939, p. 240-254; Luceafărul, Seria a II-a, anul V, nr. 5-6, iunie 1939, p. 15-35.
 
[17] Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale (în continuare se va cita prescurtat: S.J.C.S.A.N.), Fond ,,Astra”. Despărțământul Central Județean Caraș, dosar 117/1939, f. 1-4.
 
[18] Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, p. 59-61; Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), p. 201.
 
[19] Raport general asupra activității desfășurate în anul 1939-1940, în Luceafărul, Seria a II-a, anul VI, nr. 7, 1940, p. 46-51.
 
[20] Luceafărul, Seria a II-a, anul VIII, 1942, p. 144, 178.
 
[21] Luceafărul, Seria a II-a, anul VIII, 1942, p. 181-182; Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, p. 60-61.
 
[22] Luceafărul, Seria a II-a, anul VIII, 1942, p. 184, 186-200.
 
[23] Raport general despre activitatea Asociațiunii pe anul 1942/1943, în Transilvania, 74, număr administrativ, 1943, p. 33; Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), p. 136; Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, p. 27; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și Rolul ei în Cultura națională (1861-1950), p. 282.
 
[24] Raportul general de activitate al ,,Astrei Bănățene” pe anul 1942-1943, în Revista Banatului, anul IX, nr. 4-6, 1943, p. 51-53.
 
[25] S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, doc. nr. 1533/1944, f. 4-5.
 
[26] Raport general despre activitatea Asociațiunii pe anul 1943/1944, în Transilvania, anul 75, număr administrativ, 1944, p. 36-37. Menționăm că în Despărțământul Central Județean Severin au funcționat în anul 1944 școli ale Astrei în următoarele așezări: Bara, Băsești, Belinț, Birchiș, Bistra, Boldur, Căvăran, Ciclova, Curtea, Coșava, Coșteiu de Sus, Glada Română, Gruni, Jabăr, Margina, Ohaba, Sâlha, Sintești, Slatina-Timiș, Teregova, Țela.
 
[27] Luceafărul, Seria a II-a, anul VI, nr. 7, iulie 1940, p. 53.
 
[28] S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, doc. nr. 1944/1947, f. 5; Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire, p. 135.
 
[29] Ibidem, p. 199-200; Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, p. 62-63. Remarcăm că unul dintre marile obiective ale Astrei l-a reprezentat formarea unei elite a comunităților locale românești, atât în mediul rural, dar și în rândurile de jos ale lumii industriale (meseriași, muncitori, tehnicieni), din marile centre de profil.
 
[30] Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, p. 30. Statistica efectuată de profesorul Eugen Hulea în anul 1944 nu este una finală, pentru că și în perioada 1940-1945 au mai fost organizate asemenea școli ale Astrei atât pentru tineri, cât și pentru tinere, însă în condițiile participării României la al Doilea Război Mondial și ale mobilizării pe front a multora dintre activiștii locali ai Astrei, informațiile pentru această perioadă trebuind a fi  reconstituite.
 
[31] Transilvania, anul 75, Supliment la anul 75, nr. administrativ, 1944, p. 31.
 
[32] Ibidem.
 
[33] Ibidem, p. 31-32.
 
[34] Ibidem, p. 29-31, 32-36; 37; Ibidem, anul 75, nr. 10-12, 1944, p. 888; Dragoș Lucian Curelea, Contribuții privind susținerea cursurilor pentru adulți în cadrul Despărțământului Alba Iulia al Astrei între anii 1934-1946, p. 46-52. Pentru perioada 1940-1944, Centrala Astrei de la Sibiu a apreciat funcționarea școlilor organizate în despărțămintele central județene din Alba și Sibiu, dar și activitatea desfășurată în acest sens în Regionala ,,Astra Bănățeană”.
 
[35] Pamfil Matei, Asociațiunea transilvană, p. 281-282; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat, p. 378-382.
 
[36] S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, doc. nr. 386/1937, f. 1-2; Ibidem, Procese verbale ale Comitetului Central al Astrei pe anul 1937, f. 21; Vestul, anul VIII, nr. 1897, 25 martie 1937, p. 2; Voința Banatului, anul XVIII, nr. 13, 28 martie 1937, p. 2-3; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică ,,Astra” în Banat (1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, 2009, p. 377.
 
[37] Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), p. 151; Dragoș Lucian Curelea, Contribuții privind susținerea cursurilor pentru adulți în cadrul Despărțământului Alba Iulia al Astrei între anii 1934-1946, p. 44-52.
 
[38] Pamfil Matei, Asociațiunea transilvană, p. 281-282; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat, p. 378-382.
 
[39] Ion Breazu, Străbățând despărțămintele, în Tran-silvania, anul 70, nr. 1, 1939, p. 50-55. De altfel, profesorul Ion Breazu a insistat constant pe lângă conducerea Astrei centrale să se înființeze școli pentru locuitorii săteni, însă, în același timp, a cerut alocarea de fonduri pentru constituirea acestor forme de școlarizare specifice instituției pe care a reprezentat-o, atât pentru meseriași, cât și pentru muncitorii din mediul industrial.
 
[40] Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), p. 34; Gheorghe Iancu, Adunarea generală a ,,Astrei” ținută la Abrud în septembrie 1938, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, p. 464-468.
 
[41] Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor, p. 182, 189-190; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat, p. 382.
 
[42] Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p. 308.
 

 

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020