Ultimul număr apărut

Morisena nr. 4 (20)/2020

Morisena este indexată în:

http://www.sindexs.org/JournalList.aspx

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Cornel Diaconovici, un bănățean în Sibiu și marile proiecte ale Astrei între 1898-1905: Enciclopedia română și Palatul Asociațiunii

Versiune tiparSend by email
Autor: 
Prof. Daniela Curelea
E-mail: 
c_drg@yahoo.com
Keywords: 
morisena,revista,cenad,banat,istorie,history,arhiva,archive
Astra, the Astra Museum, the Romanian Encyclopaedia (Astra), Cornel Diaconovici
 
Abstract: The project of building a Romanian Museum in Sibiu and producing a comprehensive work like the Romanian Encyclopaedia (Astra Encyclopaedia) that was published in Sibiu were two of the greatest achievements of The Transylvanian Association for Romanian Literature and the Culture of the Romanian People. They were carried out thanks to the efforts of Cornel Diaconovici from Banat, who was the secretary of the Association at the turn of the 20th century.
 
În cadrul unei ședințe a Comitetului central al Astrei din Sibiu în 3 ianuarie 1895, Cornel Diaconovich a prezentat membrilor structurii executive de conducere a instituției culturale românești din Transilvania ,,un proiect pentru o nouă întreprindere literară din partea Asociațiunii, în scopul lățirei științelor și artelor în cercuri cât mai largi la poporul nostru, anume prin editarea unei encicopedii române”[1]. Notăm și că în același an ca urmare a acestui demers, Comitetul central al Astrei din Sibiu a acceptat propunerea secretarului Cornel Diaconovich, aceea de a fi editată în viitor o Enciclopedie Română, de altfel, o întreprindere culturală și științifică de amploare, care s-a desfășurat sub redacția aceluiași secretar al Asociațiunii, care a fost mandatat în acest sens de structura de conducere a Astrei: Comitetul central[2]. De asemenea, mai reținem și că în biroul redacțional al Enciclopediei Române, au activat alături de C. Diaconovich personalități astriste de valoare precum medicul sibian Ilie Beu, preotul paroh greco-catolic sibian Nicolae Togan, bibliotecar al Asociațiunii, iar mai târziu protopop greco-catolic al Sibiului, Ilie Moga, învățător la Școala Reuniunii Femeilor Românce din Sibiu, Ioan Popoviciu, profesor la Școala Civilă de Fete tutelată de Asociațiune în aceeași localitate sud-transilvăneană[3].
Proiectul lui C. Diaconovich a fost urmat pe o perioadă de șase ani de o muncă laborioasă care a constat, în principal, în redactarea, verificarea atentă, corectarea eventualelor scăpări și neajunsuri și elaborarea Enciclopediei Române, care s-a materializat sub forma a trei cuprinzătoare tomuri editate în perioada 1898-1904 în Editura și Tipografia sibiană deținută de librarul sas Wilhelm Krafft, cel care a locuit și a profesat pe strada Avram Iancu/Reispergasee din Sibiu. Cele trei volume menționate ale masivei lucrări coordonate de C. Diaconovich au totalizat 37.622 articole redactate de peste 200 contributori benevoli. Aceștia, în semn al solidarității cultural-naționale, au provenit din toate provinciile spațiului românesc, chiar și din afara acestuia[4].
Remarcăm că proiectul lui C. Diaconovich a fost pus în studiu unei comisii de lucru special înființată pentru analizarea acestei propuneri a secretarului instituției. Din respectiva structură consultativă au făcut parte arhimandritul ortodox sibian dr. Ilarion Pușcariu, secondat de Zaharia Boiu, Partenie Cosma, Lucian Simionescu și secretarul literar al Astrei, C. Diaconovich. În atare condiții, notăm că în paginile oficiosului sibian al instituției, revista Transilvania, a fost publicat un prim Apel la contribuții, intitulat în mod sugestiv Creștere și cultură, care a fost semnat de canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan și directorul Școlii de Fete a Astrei din Sibiu, profesorul dr. Vasile Bologa care a îndeplinit în acea perioadă și funcția de secretar administrativ (II) al Astrei. Menționatul Apel a fost aprobat în ședința de conducere a Comitetului central din 7 februarie 1895, în urma avizării sale favorabile de către comisia special instituită în acest scop. Astfel că, prin intermediul revistei Transilvania, publicul românesc a fost informat de noua întreprindere culturală la care Astra s-a angajat și care solicita românilor din provincia habsburgică sprijin și participare pentru materializarea acestui proiect: o enciclopedie românească, care să fie editată de Astra în Sibiu[5]. Remarcăm că ideea elaborării unei lucrări enciclopedice, sub auspiciile Astrei, exista în mediul membrilor Asociațiunii și anterior venirii lui C. Diaconovich în Sibiu[6].
În cadrul ședinței de conducere a Comitetului central din 30 aprilie 1895, secretarul Astrei, dr. C. Diaconovich, a anunțat că urma să încheie contracte cu librăriile sibiene W. Kraft în vederea multiplicării lucrării în peste 3.000 exemplare și aproximativ 120 coli de tipar. De asemenea, a sublinat și că au fost semnate contracte și cu librarul Carol Müller din capitala României pentru difuzarea Enciclopediei. În darea sa de seamă, secretarul Astrei a mai remarcat și contractele care au fost realizate cu personalități ale științei și culturii românești, deopotrivă din Transilvania, dar și din Vechiul Regat al României pentru ca lucrarea coordonată să fie deservită de colaboratori prestigioși în acea epocă[7]. Același secretar C. Diaconovich a prezentat în 22 noiembrie 1895, în fața conducerii executive a Astrei din Sibiu, care era stadiul lucrărilor, cum decurgea colaborarea cu aceia care s-au angajat să contribuie la realizarea Enciclopediei, respectiv aprecia că în primele luni ale anului care urma se putea edita prima fasciculă a lucrării. Menționăm că în cadrul aceleiași ședințe, Comitetul central a decis să lanseze o circulară în atenția tuturor despărțămintelor transilvane în vederea abonării și pentru o bună difuzare a acesteia în spațiul transilvan, bănățean, dar și dincolo de munți, în România[8].
Într-o altă importantă ședință de lucru a Comitetului central, membrii acestui organism de conducere s-au declarat pe deplin mulțumiți în 8 octombrie 1896 de felul în care progresa activitatea de elaborare și editare a Encicopediei. Tot cu această ocazie s-a lansat un nou apel conducerilor structurilor teriotoriale ale Astrei, dar și consistoriilor românești din Transilvania și Banat în vederea abonării la fascicolele Enciclopediei române. De asemenea, au fost făcute recomandări școlilor confesionale românești pentru a dota bibliotecile școlare cu această importantă operă a Astrei. De notat printre altele și că mitropolitul greco-catolic de Alba Iulia și Făgăraș, Victor Mihali de Apșa, recomanda clerului unit din Transilvania, Banat și Maramureș să se aboneze la Enciclopedia pe care redacția Astrei o va edita[9]. Publicarea Enciclopediei române, denumită frecvent și Enciclopedia Astra, a fost rezultatul activității celor 5 secțiuni ale Asociațiunii din acea vreme, iar demersul de adunare, sistematizare, catalogare și avizare pentru bunul de tipar a informaților pe care le aflăm în sus-numita lucrare a românilor transilvăneni a revenit redactorului principal C. Diaconovich, secretarul literar (I) al instituției din Sibiu[10]. Notăm și că acestă contribuție esențială a intellighentsei românești din Transilvania habsburgică a fost prima lucrare de acest fel din zona sud-estului Europei și a patra care a apărut în lume la cumpăna veacurilor XIX-XX[11].
De remarcat, printre altele și că toate cele trei tomuri ale Enciclopediei Astra, au văzut lumina tiparului în Sibiu grație muncii tenace a redactorului C. Diaconovich și a colaboratorilor săi. De asemenea, în ceea ce privește vasta și intensa corespondență purtată între C. Diaconovich cu apropiații săi, dar și cu aceia care au contribuit la apariția volumelor Enciclopediei, remarcăm, amploarea, bine documentată și migala cercetării științifice pe care o întreprind în actualitate cei doi importanți cercetători sibieni: Alexiu Tatu (directorul Serviciului Sibiu al Arhivelor Naționale) și Vasile Ciobanu (cercetător științific I la Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, Filiala din Sibiu)[12].
Cel dintâi volum a apărut în anul 1898 în Sibiu și a cuprins peste 930 pagini, cu 1.040 articole, peste 110 ilustrații care aveau și text, 9 hărți, fiind rezultatul concret al muncii intelectuale depuse de cei 172 colaboratori ai secretarului instituției C. Diaconovich[13]. Al doilea volum, a fost editat în anul 1900 în același oraș și a cuprins 974 pagini. Acest al doilea volum al Encicoplediei române însumează 8.402 articole, 20 ilustrații, 2 anexe și o hartă. În procesul conceperii, elaborării și tipăririi acestui volum, redactorul principal C. Diaconivich s-a sprijinit pe ajutorul a 121 colaboratori[14].
Menționăm că utilitatea Enciclopediei române a fost constatată și apreciată de conducerea centrală a Astrei, dar și de comitetele locale de conducere din despărțămintele transilvane și bănățene ale instituției[15]. Al treilea volum din masiva întreprindere culturală dusă la final de Astra a avut 1.276 pagini, 18.819 articole, 16 ilustrații, 2 anexe și două hărți. Acesta a fost editat în anul 1904 și a fost rezultatul muncii întreprinse de 88 colaboratori ai secretarului Diaconivich în cursul anului 1904 tot în Sibiu[16]. De notat că toate studiile care au fost trimise pe adresa redacției sibiene a Astrei au fost supuse, anterior aprobării pentru publicare, unor minuțioase verificări care se fundamentau pe activitatea a 7 revizori succesivi[17]. Remarcăm și că după mai mulți ani de muncă susținută, în 12 septembrie 1903 a avut loc în Călimănești un festin, la care au participat o parte dintre contributorii redacției lui Diaconovich și care au sărbătorit într-o manieră colegială finalizarea Enciclopediei Române, văzute de ei ca un ,,monument literar al unității culturale a poporului român”[18].
Reținem și că apreciind valoarea lucrării realizată sub coordonarea lui C. Diaconovich, Titu Maiorescu, în acele momente ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor, l-a distins pe redactorul Enciclopediei în anul 1903, cu Medalia Benemerenti, clasa I, iar Academia Română, a premiat lucrarea realizată sub egida Astrei, cu Medalia de Aur[19]. Totodată, remarcăm că într-un raport pe care l-a înaintat Comitetului central la Sibiu în 31 martie 1904, la puțin timp după finalizarea redactării și elaborării și a celui de-al treilea volum, C. Diaconovih a apreciat, atât meritele, cât și scăderile lucrării pe care a dus-o la final: ,,și întru adevăr, nimeni nu știe mai bine decât mine, că mari și multe sunt scăderile ei”[20].
Dincolo însă de aceste cuvinte, redactorul Enciclopediei a considerat că lucrarea pe care a întreprins-o împreună cu cei peste 206 de colaboratori este un bun început, care în viitor va putea fi dezvoltat și perfecționat conform noilor nevoi și exigențe ale societății românești[21]. De asemenea, menționăm și că între 1929-1935, s-a pus în discuție de către membrii secțiilor reunite ale Astrei, problema reeditării Enciclopediei Române, iar filologul Sextil Pușcariu a înaintat în acest sens, atât Comitetului central al Astrei, cât și regelui Carol al II-lea, două importante memorii care fundamentau solicitarea și priveau felul în care era posibilă reeditarea lucrării menționate anterior. Remarcăm, că atât conducerea instituției, cât și autoritățile de stat ale acelei perioade au fost conștiente că un asemenea demers era unul de amploare și care ar fi necesitat și consumat importante resurse materiale, iar acest deziderat al unora dintre membrii Astrei nu se putea materializa fără o considerabilă subvenție de la bugetul de stat.
În privința materializării acestui proiect s-au angrenat universitarii clujeni Ioan Moldovan și Sextil Pușcariu, care au făcut în repetate rânduri intervenții la Guvern, la Ministerul Instrucțiunii Publice, la unele Prefecturi, în special la acelea din Transilvania, chiar și la rege. S-au purtat în numele conducerii Astrei și unele discuții cu reprezentanții Firmei W. Krafft din Sibiu. Totodată, au fost făcute estimări bugetare, iar profesorul universitar S. Pușcariu a prezentat în ședința Comitetului central din 8 decembrie 1934 un proiect de finanțare cu privire la reeditarea Enciclopediei Române Astra. Notăm că lucrarea trebuia să apară în 8 volume, conform documentului amintit, și ar fi costat aproximativ 8 milioane de lei. În perioada imediat următoare, suveranul român Carol al II-lea a desemnat o comisie de specialiști care să studieze posibilitățile propriu-zise ale reeditării Enciclopediei Române. Din acest grup de lucru au făcut parte Octavian Goga, Dimitrie Gusti și Radu Rosetti, însă, în pofida recomandărilor favorabile făcute de membrii acestei comisii, nu au fost obținute sumele necesare nici după audiența pe care profesorului universitar S. Pușcariu a avut-o la regele Carol al II-lea.
Așadar, concluzionăm că, în mod probabil, din lipsă de interes, dar și poate și datorită situației economice grave prin care a trecut România la începutul celei de-a patra decade a secolului al XX-lea, propunerea secțiunilor Astrei pentru o reeditare a Enciclopediei sale, nu s-a mai putut materializa[22]. Notăm, că deși, o reeditare a Enciclopediei Astrei își avea rostul său în perioada interbelică, acest fapt nu a mai putut fi realizat și pentru că în decadele interbelice au apărut două noi lucrări de referință: Minerva. Enciclopedie română (1929)[23] și Enciclopedia Gugetarea, denumită și Enciclopedia României. Material românesc. Oameni și înfăptuiri, în coordonarea scriitorului Lucian Predescu (1940)[24].
De asemenea, remarcăm și că o serie de ofițeri români, dar nu numai, aparținând diferitelor arme, care au contribuit în perioada 1898-1904 cu articole și studii proprii la elaborarea Enciclopediei Române[25]. Într-o importantă lucrare monografică a cercetătorului sibian Cornel Lungu, care a fost publicată în anul 2011 la editura Salgo, autorul menționat a relansat ideea reeditării Encicopediei Române Astra, cu atât mai mult cu cât, în accepțiunea sa, și în noile condiții tehnologice, acest important și notabil demers recuperatoriu era mai ușor de realizat în raport cu etapele anterioare. Poate că atenți la sfatul cercetătorului sibian C. Lungu, dar și pe deplin conștienți, fără îndoială, de valoarea documentară a Enciclopediei, conducerea serviciului public Biblioteca Județeană Astra din Sibiu, sub coordonarea managerului acestei importante cetăți culturale sibiene și transilvane, dr. Silviu Borș, a editat în cursul anului 2015, îndepliniind o mai veche datorie morală față de toți aceia care au trudit și realizat la cumpăna secolelor XIX-XX sub îndrumarea redactorului responsabil al Asociațiunii C. Diaconovich, Enciclopedia Română.
De asemenea, remarcăm printre contributorii, la aceste 3 volume redactate sub coordonarea lui C. Diaconovich, pe: Grigore Antipa, Victor Babeș, Andrei Bârseanu, Ilie Beu, Augustin Bunea, Vasile Bologa, Valer Braniște, Teodor T. Burada, Titus Cerne, Partenie Cosma, Ilie Miron Cristea, Ovid Densușianu, Gheorghe Dima, Mihai Dragomirescu, Dumitru Evolceanu, Titu Maiorescu, Atanasie Marian Marienescu, Constantin Rădulescu-Motru, Ludovic Mrazec, Dumitru C. Olănescu, Dimitrie Onciul, Ilarion Pușcariu, Iosif Popovici, Anghel Saligny, Ion C. Sbiera, Theodor D. Speranthia, Iosif Sterca-Șuluțiu, Petru Șpan, Nicolae Teclu, Alexandru Dimitrie Xenopol, dar și mulți alții[26].
Reamintim și că din cele peste 60.000 de fișe ordonate în dulapul în care a fost păstrată corespondența cu colaboratorii, notăm că numai 37.622 dintre acestea, s-au concretizat ca articole pe care le găsim publicate în Enciclopedia Română, ca urmare a minuțioasei lucrări a Biroului corespondenților[27].
Cu privire la inaugurarea și darea în folosința publicului sibian și nu numai a muzeului istoric și etnografic al românilor din Transilvania, notăm că a fost una dintre cele patru idei-fundament promovate de Ioan Pușcariu, încă din 1860, într-o perioadă în care acesta activa în calitate de corespondent al oficiosului ortodox din Sibiu Telegraful român pentru zona Văii Oltului transilvan. În condițiile din Transilvania acelui moment această idee promovată de unul dintre principalii semnatari ai documentelor constitutive ale Astrei nu a putut fi materializată atunci, ci în mod treptat în perioada care a urmat[28]. Reținem în acest stadiu al cercetării întreprinse și raportul adresat Comitetului central al Astrei de către asesorul consistorial ortodox sibian Nicolae Cristea principalul redactor al Telegrafului român și bibliotecarul Astrei, iar mai târziu unul dintre semnatarii de marcă ai Memorandumului din anul 1892.
Protopopul N. Cristea remarca în cadrul adunării generale a Astrei organizată între 26-28 august 1867 în Cluj, despre ,,necesitatea unui muzeu de însemnătăți” care să fie înființat de către Astra în Sibiu, descriind și prezentând diferitele obiecte, colecțiile de documente și cele de monede antice pe care instituția deja le aduna și cataloga[29]. George Barițiu, deși nu s-a pronunțat niciodată în mod concret cu privire la înființarea unui muzeu românesc, totuși a recomandat constant în propunerile sale înaintate Comitetului central în 1887 ca în viitor să se sporească studiile și cercetările făcute în domeniul istoriei, etnografiei și folclorului, fiind convins atât de importanța cunoașterii, a protejării și păstrării acestor elemente de identitate românească, cât și de necesitatea unui spațiu adecvat în care rezultatele cercetărilor întreprinse în aceste domenii să poată fi colectate, expuse și mai ales conservate[30]. În anul 1868 în cadrul adunării generale a Astrei organizată în 25-26 august 1868 la Gherla, economistul Visarion Roman a propus Comitetului central și adunării spre aprobare atât tipărirea catalogului bibliotecii centrale, cât și al obiectelor ,,ce compunea Muzeul Asociațiunii” – în accepțiunea sa, ca și când o asemenea structură centrală a Astrei ar fi existat deja. Remarcăm că denumirea pe care V. Roman a folosit-o în 1868 a fost păstrată și așezată în 1905 la loc de cinste pe frontispiciul noului sediu central al Astrei din Sibiu, acolo unde aceasta se află și astăzi[31].
În anul 1871, Ion Maxim, bibliotecar al Astrei, publica în paginile oficiosului instituției, revista Transilvania, un raport în care a adus la cunoștința forului central din Sibiu al instituției despre o serie de obiecte de muzeu care erau înregistrate și catalogate în mod diferit de cărți și periodice, dar și despre asigurarea unui fond de 200 fl. care să fie utilizați pentru achiziționarea documentelor și a volumelor de istorie româneacă care apăreau fie peste munți în România, fie în alte părți ale Monarhiei Austro-Ungare. Câțiva ani mai târziu, în cadrul adunării generale a Astrei organizată în 7 și 8 august 1880 la Turda, era acceptată propunerea Secției de Științe naturale a Asociațiunii de a se organiza în Sibiu un muzeu de istorie naturală, avându-se în vedere ca punct de pornire a acestuia colecția de plante donată instituției de către A. P. Alexi[32]. Notăm că în sensul edificării și inaugurării în Sibiu a unui Muzeu al Astrei, s-a pronunțat și dr. Daniil Popovici Barcianu, important lider tribunist român din Sibiu.
Într-un studiu publicat în Telegraful român primul director al Școlii Civile de Fete a Astrei din Sibiu s-a pronunțat, atât asupra necesității unui muzeu etnografic și istoric care să păstreze și promoveze specificul culturii românești din această provincie habsburgică, cât și cu privire la importanța culturală pentru românii din Transilvania a unei asemenea instituții. Autorul aprecia preocupările Astrei în organizarea unor expoziții și în colectarea documentelor, a monedelor, a obiectelor pentru a forma, cataloga și expune publicului vizitator colecții specifice unui muzeu[33]. Eugen Brote, unul dintre membrii supleanți ai Comitetului central al Astrei, a propus în ședința din 6 martie 1882 construirea unui nou sediu al instituției în orașul Sibiu, respectiv a menționat că în acesta se impunea în mod stringent găzduirea ,,unui muzeu și a colecțiunilor etnografice”[34].
Remarcăm și raportul secretarului I al Astrei, Corneliu Diaconovici, care a fost adresat spre aprobare Comitetului central și adunării generale a membrilor Asociațiunii organizată între 27-28 august 1896 în Lugoj. În documentul menționat secretarul C. Diaconovici, propunea membrilor și conducerii Astrei spre aprobare ,,realizarea unui muzeu național al românilor ciscarpatini”[35].
Pentru îndeplinirea acestui important obiectiv al Asociațiunii, în cadrul unei ședințe extraordinare a Comitetului central din Sibiu, care a fost prezidată de arhimandritul dr. Ilarion Pușcariu, era adoptată cu o majoritate de voturi hotărârea cumpărării de către instituție a unui teren intravilan pe care să se edifice Casa națională/Muzeul Asociațiunii. Acest lot intravilan în Sibiu a fost achiziționat cu suma de 22.000 fl. și s-a aflat în imediata vecinătate a edificiului central al instituției românești. De asemenea, remarcăm și că în adunarea generală organizată în Mediaș în perioada 27-28 august 1897, s-a decis sub președenția canonicului greco-catolic blăjean Ioan Micu Moldovan atât înființarea muzeului național al românilor ciscarpatini, cât și ridicarea unui internat pentru băieți, ambele construcții urmând a fi ridicate în Sibiu[36].
,,1. Un Muzeu istoric al Românilor din patrie, împreunat cu colecțiununi arhelogice și numismatice și cu o archivă pentru păstrarea documentelor de interes pentru istoria română; 2. Un muzeu etnografic, întocmit cu deosebită considerare la păstrarea  motivelor naționale în port și industria română de casă și la desvoltarea acestui ram al muncii noastre; 3. Biblioteca Asociațiunii prevăzută cu toate condițiunile de desvoltare, ce se recer pentru o mare bibliotecă națională; 4. Birourile Asociațiunii; 5. O sală mare, care să poată servi pentru prelegeri publice, conferențe, reprezentațiuni dramatice și convorbiri sociale; 6. Localuri corespunzătoare pentru trebuințele societăților române din Sibiu”[37].
În atare condiții, rememorăm că în a treia ședință a comisiei de lucru a adunării generale pe care Astra a organizat-o în anul 1897 la Mediaș, a fost supusă aprobării și acceptată teza lui C. Diaconovici a ridicării unei Casei naționale a Asociațiunii în Sibiu, cu sediul inițial în strada Morii nr. 6 (fostă str. George Barițiu, nr. 5, iar astăzi str. Andrei Șaguna unde este corpul vechi al Bibliotecii județene ,,Astra” din Sibiu)[38]. Clădirea urma să cuprindă un muzeu istoric, colecții de arheologie și numismatică, un muzeu etnografic și folcloric, arhiva și biblioteca Astrei, respectiv o sală de conferințe și de spectacole de teatru[39]. Notăm că în cadrul lucrărilor comisiilor adunării s-a anunțat că profesorul Stroe S. Belloescu, care era originar din Săcele (Comitatul Brașov), dar care la acea dată profesa în învățământul preuniversitar din România, în Bârlad, a oferit o însemnată sumă, de 20.000 florini, pentru constituirea unei fundații a Astrei în memoria părinților săi Stana și Stroe Belloescu, bani care să fie utlizați, specifica donatorul, de către conducerea instituției pentru îndeplinirea scopului său cultural[40]. Corneliu Diaconovici a prezentat în ședința Comitetului central al Astrei din 16 august 1902 ,,proiectul de raport special referitor la înființarea muzeului istoric și etnografic (Casa Națională)”, pentru ca în 23 octombrie același an să prezinte, în cadrul aceluiași organism central de conducere al Astrei, într-una dintre ședințele extraordinare, propunerea de a se profita de expoziția industrială care era organizată de Reuniunea de agricultură din Comitatul Sibiului în colaborare cu Reuniunea sodalilor români din localitatea menționată anterior, în vederea colectării, printre altele, de obiecte necesare viitorului Muzeu central Astra[41]. Reținem cola-borarea dintre Astra și reuniunile anterior menționate, astfel încât, a treia expoziție organizată în Sibiu, după precedentele organizate în Brașov (1862) și tot în Sibiu (1881), a cuprins două secțiuni. Una specifică pentru industria de casă care a cuprins peste 1.700 exponate, dar și o secție a meseriilor și profesiunilor în care au fost expuse în fața vizitatorilor trei interioare de gospodării românești din localitățile Avrig, Rășinari și Săliște[42].
Notăm și că au fost aduse în această secțiune exponate pentru a fi prezentate publicului vizitator cu acest prilej din peste 51 localități ale Comitatului Sibiu, dar și din afara acestuia[43]. De asemenea, remarcăm participarea lui C. Diaconovici împreună cu directorul Școlii Civile de Fete a Astrei din Sibiu, profesorul dr. Vasile Bologa, în cadrul Expoziției din București în 3 octombrie 1903, unde cei doi ardeleni au prezentat planurile viitorului muzeu al instituției, dar și seria publicațiilor literare și a celor oficiale ale instituției cultural-naționale de la Sibiu. Astra a fost medaliată cu aur pentru următoarele sale realizări: Enciclopedia română, Biblioteca poporală, dar și pentru inițiativa înființării unei școli civile superioare pentru tinerele românce din Transilvania și Banat[44].
În 14 aprilie 1904 remarcăm Apelul adresat către publicul român și care a fost lansat de Comitetul central al Astrei sub semnăturile lui Iosif Sterca Șuluțiu și Constantin Diaconovici cu scopul declarat al măririi fondului și contribuției necesare la ridicarea muzeului. Asociațiunea a informat autoritățile și publicul român din Transilvania și Banat că fuseseră colectate până în acel moment 100.000 de coroane și era semnalată generozitatea de care dăduseră dovadă familia bănățeană Mocsony, care, prin Alexandru și Zeno, a oferit cu titlul de donație 24.000 de coroane[45]. Cornel Diaconovici menționa în ședința Comitetului central din 13 ianuarie 1905 și importanta sumă de 6.000 de coroane donată de Societatea pentru Fond de Teatru român, care a solicitat ca suma să fie utilizată în scopul aranjării unei scene în sala destinată conferințelor instituției în viitorul Muzeu al Asociațiunii. În acest fel s-a răspuns propunerilor de colaborare făcute de secretarul I al Astrei, C. Diaconovici[46].
Menționăm că noua clădire ridicată de Astra în Sibiu a costat impresionanta sumă de 158.926,97 de coroane. Aceasta a fost ridicată după proiectele arhitectului maghiar Aladár Baranyai din Zagrabia (Zagreb)[47]. De notat că proiectele pe care acesta le-a prezentat conducerii instituției cultural-naționale românești au fost selectate în raport de concurență cu alte două oferte ale altor doi participanți în concursul inițiat de Astra. Au fost prezentate în acestă competiție 26 de planșe care au fost înaintate spre cenzurare, formulare de propuneri urmate apoi de validare Reuniunii arhitecților din Austro-Ungaria (Viena)[48].
Reținem și că Reuniunea arhitecților din Viena nu a pretins niciun onorariu pentru această activitate colaborând îndeaproape cu forul de conducere al Astrei din Sibiu[49]. Construcția propriu-zisă și conducerea șantierului au revenit arhitectului Gustav Maetz și inginerului Iosif Schuschnig începând din anul 1903 (domeniul fundație și zidărie interioară și exterioară), Iosif Schneider (domeniul sculptură, opere statuare), Johann Hofrichter (pictura interioară a instituției), Johann Kantz (culisele și cortina), Emil Petruțiu (tâmplăria și stilizările/intarsiile în lemn). Firma „Körting” din Budapesta s-a îngrijit de montarea caloriferelor și a conductelor de aprovizionare cu apă caldă a acestora, antreprenorul Fritz W. Elgels s-a preocupat de amplasarea mobilierului și a draperiilor, iar parcul din curtea instituției a fost amenajat de A. Förstl, originiar din Sibiu[50]. Notăm și că Astra a amenajat în fața muzeului său Parcul Soldiș, rezultat ca urmare a demolării valului și a zidului de apărare al Sibiului în anul 1904, demers de amploare în care s-au implicat membrii familiei Joadrea din Sibiu.
Pentru munca depusă, familia sibiană mai sus menționată a fost răsplătită cu importanta sumă de 11.000 coroane, care a venit de la Astra (5.000 coroane) și din partea Cassei de păstrare din Sibiu/Sparkassa (6.000 coroane)[51]. Ca detalii particulare ale Muzeului Asociațiunii remarcăm că intrarea în această instituție era realizată pe ușa pricipală și care era și este străjuită stânga-dreapta de doi atlanți, apoi în holul interior se urca pe trepte care trecea printre coloane, astăzi și busturi ale unor personalități ale culturii române. În anul 2004 a fost aplicată o efigie și un altorelief cu secretarul Astrei din acea vreme, juristul dr. Cornel Diaconovici, în sensul aniversării unui secol de la editarea în Sibiu a Enciclopediei Române (Enciclopedia Astra).
Aceluiași secretar al instituției îi datorăm și edificarea și inaugurarea Muzeului Asociațiunii în Sibiu (1905), eveniment care s-a petrecut în cadrul lucrărilor adunării generale organizate de către Comitetul central la Asociațiunii în Sibiu în 6/19 august 1905[52]. Inaugurarea muzeului mai sus menționat în Casa Națională a Asociațiunii a fost apreciată în epoca respectivă ca fiind ,,cea mai splendidă sărbătoare culturală ce au ajuns-o până acum românii din țările Coroanei ungare”[53]. Cu acest prilej conducerea centrală a Asociațiunii a organizat și a expus în fața publicului participant o expoziție cu caracter etnografic, dar și una având un caracter istorico-cultural și bisericesc. S-a urmărit în acest fel să fie prezentat publicului sibian, dar și a celui străin, imaginea cât mai fidelă a civilizației poporului român din Transilvania, care la acel moment exista și se manifesta în hotarele Monarhiei Austro-Ungare[54]. În noul muzeu edificat de Astra în Sibiu, remarcăm la primul etaj cele 8 săli expoziționale, în care, sub coordonare secretarului C. Diaconovici, Asociațiunea, a prezentat situația geografică a comunităților românești din Transilvania și Banat, viața care avea loc în satele românești, casele țăranilor, tipul de construcție al acestora, dar și portul românesc, cu deosebire, pentru femei și bărbați[55]*. De asemenea, au mai fost prezentate publicului cu această ocazie țesături, dar și diferite produse textile[56]**, obiecte de ceramică[57]*** și diferite alte produse ale industriei de casă[58]****.
În 22 august același an au avut loc, într-un cadru oficial, și inaugurarea efectivă și darea în folosință și a sălii festive a Asociațiunii, în urma unei semnificative alocuțiuni rostite de Iosif Vulcan și a prezentării spectacolului de teatru Fântâna Blanduziei, adaptat după o piesă dramatică a lui Vasile Alecsandri. Mai amintim și că spectacolul a fost reluat la solicitarea repetată a publicului sibian de o trupă de diletanți la Teatrul din Sibiu în 25 august 1905[59]. Notăm și că în curtea muzeului a fost amenajată, cu ocazia inaugurării, și o stână având drept model o asemenea construcție tradițională din Mărginimea Sibiului, dar și un atelier de minier, cu toate specificitățile exploatării aurului din zona Munților Apuseni[60].
La primul etaj al noului edificiu al Astrei a fost organizată și o expoziție istorico-culturală în care s-au prezentat diferite arme, documente fotocopiate, manuscrise, căți vechi, colecții numismatice, colecții de ziare și reviste care apăreau în Transilvania, cărți bisericești, icoane, obiecte de cult, documente în care erau prezentate artele frumoase și sistemul bancar românesc[61]. Expozanții în număr de 1.327 persoane, dar și cele 9.000 de exponate au fost înregistrați/înregistrate în documentele centrale ale Astrei și în catalogul general al expoziției de către Cornel Diaconovici (secretarul I al instituției)[62].
 
 

[1]* Prof. Daniela Curelea, director-adjunct în Colegiul Tehnic ,,Cibinium” Sibiu, membru asociat CRIFST al Academiei Române, Filiala Brașov;
 Transilvania, anul XXVI, nr. 1, 1895, p. 31.
[2] Ibidem, anul XXVII, nr. III, 1896, p. 229; Ion Mușlea, Muzeul Astrei, în Transilvania, anul 73, nr. 2-3, 1942, p. 131; Victoria I. Bitte, Viața și opera lui Corneliu Diaconovici, în volumul: Un encicopedist aproape uitat: Dr. Corneliu Diaconovici, Reșița, Editura Timpul, 1999, p. 20.
 
[3] Horia Petra Petrescu, Astra în anii de după răsboiu (1918-1928), Sibiu, Editura Asociațiunii, 1929, p. 32-33; Silviu Borș, Biblioteca centrală a Asociațiunii, p. 117-120.
 
[4] Transilvania, anul 67, nr. 4, 1936, p. 242; Mihai Sofronie, Activitatea editorială a Asociațiunii transilvane până la 1918, în Victor V. Grecu (Coordonator), Astra 1861-1950, Sibiu, București, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 287-293; Mircea Avram, ,,Astra” inițiatoarea primei enciclopedii românești, în Centenarul revistei ,,Transilvania”. Sesiunea de comunicări 11-12 mai, Sibiu, Biblioteca Județeană ,,Astra” Sibiu, 1969, p. 21-24; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 21, 23; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, Sibiu, Editura Salgo, 2011, p. 18; Alexiu Tatu, ASTRA-150 de ani. Din corespondența pentru ,,Enciclopedia română, în Transilvania, Serie nouă, nr, 10, 2011, p. 56-57;
Ioana Nistor, Drumul către chintesența culturii românești: ,,Enciclopedia Română” – 0120 de ani de la apariție, în Analele Aradului. Supliment. 100 ani de la Marea Unire, anul IV, nr. 4, 2018, p. 390-400.
[5] Transilvania, anul XXVI, nr. 2, 1895, p. 59; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională, 1861-1950, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 209.
 
[6] Valeriu Braniște, Amintiri din închisoare, București, Editura Minerva, 1972, p. 136; Ion Clopoțel, Amintiri și portrete, Timișoara, Editura Facla, 1973, p. 126; Lucian Giura; Mircea Stoia, Aspecte privind viața și activitatea lui Cornel Diaconovich (1859-1923), în Transilvania, Serie nouă, anul XXXII (CIX), nr. 9-10, 2004, p. 22-27.
 
[7] Transilvania, anul XXVI, nr. 5, 1895, p. 158; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 18-19.
 
[8] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 209; Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat (1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, 2009, p. 43, 52-53.
 
[9] Transilvania, anul XXVII, Partea oficială, 1896, p. CXLIII, CLIX.
 
[10] Corneliu Diaconovich, Enciclopedia română, în Transilvania, XXXV, nr. II, 1904, p. 53; [Horia Petra Petrescu], ,,Astra” în anii de după răsboiu (1918-1928), Sibiu, Editura ,,Asociațiunii”, 1928, p. 35; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 44, 210-211; Lucian Giura; Mircea Stoia, Aspecte privind viața și activitatea lui Cornel Diaconovich (1859-1923), p. 26-27.
 
[11] Victoria I. Bitte, Viața și opera lui Corneliu Diaconovici, în volumul: Un enciclopedist aproape uitat: Dr. Corneliu Diaconovici, Reșița, Editura Timpul, 1999, p. 20; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 13, 18-19; Ion Onuc Nemeș, Astra în satul meu, Sibiu, Editura Astra Museum, 2015, p. 150.
 
[12] Corneliu Diaconovich (Coordonator), Encicopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 19-535, passim.
 
[13] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român”, p. 210; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 20-22.
 
[14] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român”, p. 210.
 
[15] Transilvania, anul XXXI, nr. VI, 1903, p. 177.
 
[16] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român”, p. 210-211; Mihai Racovițan; Pamfil Matei, Sibiul și Marea Unire, Sibiu, Cercul Militar Sibiu, 1993, p. 101.
 
[17] Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 20.
 
[18] Analele Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, (în continuare se va cita: Analele Asociațiunii), nr. VI, 1903, p. 177; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor. Noi contribuții (1861-1950), Sibiu, Editura Universității ,,Lucian Blaga” Sibiu, 2005, p. 78. Redactorul și secretarul Astrei, dr. Corneliu Diaconovich, fiind cu această ocazie felicitat, iar rolul avut de acesta a fost pe deplin recunoscut.
 
[19] Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 21.
 
[20] Corneliu Diaconovich, Enciclopedia română, p. 59-60.
 
[21] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român”, p. 211; Corneliu Diaconovich (Coordonator), Enciclopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 6. În mod concret pot fi identificați 208 colaboratori ai lui C. Diaconovich din întreg arealul locuit de români.
 
[22] Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale (în continuare se va cita: S.J.S.A.N.), Fond ,,Astra”, doc. nr. 593/1935, f. 1-2; doc. nr. 885/1935, f. 1-2; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor, p. 162-163.
 
[23] Ardealul tânăr, anul I, nr. 1, 1 ianuarie 1930, p. 31-32; Unirea Poporului, anul XII, nr. 1, 5 ianuarie 1930, p. 7-8; Biserica și Școala, anul LIII, nr. 28, 7 iulie 1929, p. 5; Sextil Pușcariu, Perspective culturale, în Gând românesc, anul II, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1934, p. 473-486; Vezi și în: Vasile Bahnaru, Cercetări și realizări enciclopedice în spațiul românesc, I, în Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice, nr. 2 (9), 2015, p. 48-63, Ioana Nistor, Prima Enciclopedie a României Mari: ,,Minerva” – 90 de ani de la apariție, în Analele Aradului. Supliment, anul V, nr. 5, 2019, p. 170, 185.
 
[24] Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, București, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1940.
 
[25] Paul Abrudan, Contribuții militare la Enciclopedia Română din 1898-1904, în Studii și Materiale de Muzeografie și Istorie militară, București, Muzeul Militar Central, nr. 4-5, 1971-1972, p. 142-155; Corneliu Diaconovich (Coordonator), Enciclopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 156-186.
 
[26] Toți corespondenții biroului redacțional coordonat de dr. C. Diaconovich au fost membri ai elitei românești din toate provinciile locuite de aceștia: membri ai Academiei Române, profesori universitari, fondatori de școală în domeniile în care au activat, dar și personalități ale vieții culturale și științifice din Europa acelei perioade, așa cum a fost cazul lui Gustav Augustini, Léo Bachelin, Attilio Galucci, Gustav Weigand, Ian Urban Iarnik, Hertwik Iarnik, dar și alții.
 
[27] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literartura română și cultura poporului român”, p. 210; Corneliu Diaconovich (Coordonator), Enciclopedia română. Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 10.
 
[28] Ioan Lupaș, Înființarea ,,Asociațiuniiși conducătorii ei, în Transilvania, anul XLII, nr. 4, jubiliar, iulie-august 1911, p. 328-329; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 235-237.
 
[29] Transilvania, anul I, nr. 7, 1868, p. 147; Octavian C. Tăslăuanu, Muzeul Asociațiunii, p. 457-459; Anca Sârghie, Nicolae Cristea. Jurnal. File de memorialistică, Studiu introductiv, îngrijirea ediției, note și și comentarii de Anca Sârghie, Sibiu, Casa de Presă și Editură Tribuna, 1998, p. 255; Vezi și în: Bibliotecarii ,,Astrei” (1861-1999). Dicționar, ediția a II-a, Colecția Biblioteca ,,Astra”, Serie nouă, nr. 16, Sibiu, 1999, p. 26-27.
 
[30] Actele privitoare la urdirea și înființarea Asociațiunii Transilvane, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1862, p. 106-107; George Barițiu, Adunați documente și le păstrați, în Transilvania, anul II, nr. 12, 1869, p. 137-138; Idem, Cincisprezece ani din activitatea Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, în Transilvania, anul XIX, nr. 23-24, 1888, p. 189-193; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 235-236. În urma unei vizite pe care a făcut-o în Timișoara, G. Barițiu a fost plăcut impresionat de Muzeul istoric și arheologic din localitatea menționată și făcea propuneri Astrei centrale de la Sibiu, ca și instituția cultural-națională a românilor din Transilvania să ridice un asemenea edificiu în Brașov sau mai degrabă, sublinia autorul, la Sibiu.
 
[31] Transilvania, anul I, nr. 22, 1868, p. 537; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga, 2005, p. 34; Ion Onic Nemeș, Astra în satul meu, Sibiu, Editura Astra Museum, 2015, p. 34; Dumitru Acu, Asociația ASTRA-150 de ani. Repere cronologice, Sibiu, Editura ASTRA, 2011, p. 44-45. De asemenea, mai remarcăm și o altă propunere a economistului Visarion Roman adresată conducerii Astrei și în care acesta din urmă a considerat ca fiind de strictă necesitate o tipografie proprie a instituției cultural-naționale românești care să fie deschisă în orașul Sibiu pentru a deservi programul editorial al Astrei.
 
[32] Transilvania, anul XII, nr. 1-2, 1881, p. 12; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, p. 46. De reținut și că A. P. Alexi a fost cel care a propus spre aprobare Comitetului central și adunării generale a Astrei reînființarea revistei Transilvania ca organ de promovare al Asociațiunii în locul Analelor Asociațiunii, ceea ce s-a materializat începând cu data de 1 ianuarie 1881.
 
[33] Vasile Crișan, Enciclopedie Tribuna. Oameni, fapte, locuri, volumul I, Sibiu, Casa de Presă și Editură Tribuna, 2016, p. 63-64; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 236; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, Sibiu, Editura Salgo, 2011, p. 20-22.
 
[34] Octavian Codru Tăslăuanu, Muzeul Asociațiunii. Ideea de a înființa un muzeu, în Transilvania, anul XLII, nr. 4, jubiliar, iulie-august 1911, p. 459-462.
 
[35] Transilvania, anul XXVII, 1896, Partea oficială, p. LIII; Constantin Rada, Cornel Diaconovici – un om, un destin, o vocație, Oradea, Casa de Presă și Editură Anotimp, 1993, p. 36-37; Lucian Giura, Mircea Stoia, Aspecte privind viața și activitatea lui Cornel Diaconovich (1859-1923), în Transilvania, Serie nouă, anul XXXII (CIX), nr. 9-10, 2004, p. 22-27.
 
[36] Transilvania, anul XXVIII, nr. VIII, 1897, p. 68-69; Ibidem, anul XXVIII, nr. VII, Partea oficială, 1897, p. 200; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 238; Maura Geraldina Giura; Lucian Giura, Despărțământul Mediaș al Astrei (1890-1948), p. 21-24.
 
[37] Transilvania, anul XLII, nr. 4, jubiliar, iulie-august 1911, p. 391-392, 457-462.
 
[38] Ion Mușlea, Muzeul Astrei, p. 131-132.
 
[39] [Horia Petra Petrescu], ,,Astra” în anii de după război (1918-1928), Sibiu, Editura ,,Asociațiunii”, 1929, p. 40; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 239-240; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 23. Comisia care s-a pronunțat pentru ridicarea unei Case a Astrei în Sibiu/Muzeul Asociațiunii a fost formată din: Aurel Brote, Cornel Diaconovici, Iosif Sterca Șuluțiu, Partenie Cosma și Leontin Simionescu.
 
[40] Transilvania, anul XXVIII, nr. VII, Partea oficială, 1897, p. 203-207; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, p. 70. Cu aceeași ocazie s-a remarcat și donația celor 20.000 florini făcută de către conducerea Institutului de Credit Banca ,,Albina” din Sibiu cu scopul ridicării unui Internat pentru băieți, respectiv, suma de 1.000 florini pentru Școala Civilă de Fete a Astrei din Sibiu.
 
[41] Analele Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (în continuare se va cita prescurtat: Analele Asociațiunii), nr. IV, 1902, p. 167; Ibidem, nr. V, 1902, p. 188; Dragoș L. Curelea, Contribuții la cunoașterea ,,asociaționismului măruntdin Sibiu: Reuniunea meseriașilor (sodalilor) între demersurile funcțional-organizatorice și manifestările cultural-specifice (1897-1920), în Anuarul Soci-etății de Științe Istorice din România. Filiala Sibiu, Nr. 2, 2019, Sibiu, Editura Astra Museum, 2019, p. 43-63.
 
[42] Analele Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA (în continuare se va cita prescurtat; Analele Asociațiunii), nr. VI, 1905, p. 257-297; Vasile Crișan, Reuniunea meseriașilor români din Săliște, Sibiu, Editura Etape, 2009, p. 272-277.
 
[43] Transilvania, anul XXXIII, nr. III, 1902, p. 183-184; Biblioteca Județeană ,,Astra” Sibiu, (în continuare se va cita prescurtat: B.J.A.S.), Colecții speciale. Colecția de Grafică documentară a Muzeului Astra, inv, nr. 1934, 1990, 1991 Interioarele de case românești din Avrig, Rășinari și Săliște; Ana Grama, Începuturile etnomuzeografiei românești transilvane. Muzeul ,,Asociațiunii” până în anul 1913, în Muzeul Astra. Istorie și destin, 1905-2000, Sibiu, Editura Astra Museum, 2002, p. 61-63.
 
[44] Analele Asociațiunii, nr. III, 1904, p. 44; Vasile Bologa, Monografia școlii civile de fete cu internat și drept de publicitate a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român din Sibiu pe 25 de ani de la înființare, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1911, p. 162. De notat că apreciind valoarea Enciclopediei Astra, Academia Română, a premiat în anul 1903 cu Medalia de Aur activitatea lui Corneliu Diaconoviciu, iar celebrul lider conservator, Titu Maiorescu, în acel moment ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor din România, a acordat aceluiași secretar literar al Astrei medalia Benemerenti, clasa I.
 
[45] Mihai Sofronie, Astra și activitatea muzeistică, în Centenarul revistei ,,Transilvania”, Sibiu, Institutul Poligrafic Sibiu, 1969, p. 25-27; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 24; Silviu Borș, Biblioteca centrală a Asociațiunii, p. 115.
 
[46] Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 165; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 240-241; Lucian Giura; Mircea Stoia, Aspecte privind viața și activitatea lui Cornel Diaconovich (1859-1923), în Transilvania, Serie nouă, anul XXXII (CIX), nr. 9-10, 2004, p. 22-27.
 
[47] Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, Sibiu, Editura Salgo. 2010, p. 22.
 
[48] Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 44, 240-241; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 24, 424.
 
[49] Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 162-165; Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 69-70; Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 17, 20, 69-70; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 240; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 23-24.
 
[50] Adunarea generală și inaugurarea Muzeului Asociațiunii, în Transilvania, anul XXXVI, nr. II, 1905, p. 149; Ibidem, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 162-165; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 240; Idem, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, p. 78-80; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 21-22.
 
[51] Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 166; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 22-23; Silviu Borș, Biblioteca centrală a Asociațiunii, p. 116.
 
[52] Vasile Vesa, Aspecte ale activității cultural-politice a burgheziei române din Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în Acta Musei Napocensis, III, 1966, p. 543-544; Emil Sigerius, Cronica orașului Sibiu 1100-1929, ediția a II-a, Sibiu, Editura Honterus, 2011, p. 65; Valer Moga, Astra și Societatea, (1918-1930), p. 424.
 
[53] Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 164-165.
 
[54] Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 22-23. Reținem și că la inaugurarea edificiului a participat, alături de alte personalități, președintele Astrei, Iosif Sterca Șuluțiu.
 
[55]* Cu deosebire notăm și rememorăm aici despre: ii, cămăși, oprege, poale, pieptare, ițari, cojoace și altele.
 
[56]** Remarcăm pe scurt covoarele, ștergarele de față și de corp, fețele de masă, dar și pe acelea de perne.
 
[57]*** Reținem într-o enumerare sumară diferite căni, blide, ulcioare, oale.
 
[58]**** Amintim lavițe, paturi, cuiere vechi.
 
[59] [Horia Petra Petrescu], ,,Astra” în anii de după război (1918-1928), Sibiu, Editura ,,Asociațiunii”, 1929, p. 39-40; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861-1950), p. 241.
 
[60] Delia Voina, Emil Fischer – fotograf și etnograf al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, în Țara Bârsei, Serie nouă, nr. 9, 2010, p. 123-124.
 
[61] Ibidem, p. 122.
 
[62] Idem, Valori etnografice în expoziția inaugurală a Muzeului Asociațiunii. Indice de localități, piese, expozanți, în Transilvania, Serie nouă, anul XXXIII (CX), nr. 7-8, 2005, p. 38-39; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 424. Deschiderea oficială a Muzeului s-a realizat într-o adevărată atmoseferă de serbare națională care s-a întins pe parcursul mai multor zile. Cu acest prilej a fost prezentat și Poemul etnografic în regia compozitorului Tiberiu Brediceanu.
 

 

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020