Ultimul număr apărut

Morisena nr. 1 (21)/2021

Morisena este indexată în:

http://www.sindexs.org/JournalList.aspx

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Din cronologia Banatului imperial (Anul 1719)

Versiune tiparSend by email
Autor: 
Drd. Alexandru KÓSA, dr. Ioan HAȚEGAN
E-mail: 
ioanhategan@gmail.com, kosa_alexandru@yahoo.com
 
Abstract: The present paper FROM THE CHRONOLOGY OF THE IMPERIAL BANAT (1719) is a small part of the great research theme THE CRONOLOGY OF THE IMPERIAL BANAT (1716-1753). It aims to present the year, month, day and the events that happened then.
The Scientific Researcher I, dr. Ioan Hategan, proposed this theme several years ago, and since then we have started working on it, translating, analysing and putting together the information that we had obtained. Most of the information was in German and it was found in the work of Baróti Lajos (Ludwig Grün) published in the magazine of the museum in Banat, called Tőrténelmi és Régeszeti Ertésitő between 1893-1907.
To conclude with, we desire to create a complex work, and the documents which have been synthetized and summarised, to provide useful and accessible information to all the readers.

Keywords: governor, administration, taxes, colonists, army.
 
 
Lucrarea de față este o mică parte din cercetarea CRONOLOGIA BANATULUI IMPERIAL (1716-1753) prezentând evenimentele anului 1719 și se bazează pe traducerea din germană în română a celor  10  fascicole publicate de Baróti Lajos (Ludwig Grün) în cadrul revistei muzeului bănățean, Tőrténelmi  és Régeszeti Ertésitő, între anii 1893 și 1907. Fiecare fasciculă are cel puțin o sută de pagini și chiar mai mult.
Problematica stăpânirii habsburgice asupra Banatului (1716-1778) a fost discutată și analizată, parțial, în câteva cărți apărute în limba română sau germană. Majoritatea lor s-au ocupat de probleme economice, sociale și câteodată administrative.
Acești 62 de ani au marcat profund istoria Banatului. În primul rând, vechea nobilime nu a mai fost admisă cu dreptul de proprietate în această țară. Împăratul era stăpânul pământului și al subsolului, iar Banatul era o proprietate a Casei de Habsburg, condusă printr-un guvernator militar și civil, iar administrația provincială era subordonată Curții Aulice de la Viena.
Astfel, în paginile ce urmează prezentăm situația din Banat pe parcursul anului 1719.
   
1719
Ianuarie  
8. Funcţionarul J. A. Mayerhofer cere Admi-nistrației să-i permită maistrului minier Schubhard, bolnav, să plece la Viena (Baróti, VIII, p. 552).
10.  Spitzer, administratorul districtului Caran-sebeş, roagă Administraţia să-i permită ca la intrarea sa în pensie să construiască aici  o berărie (Idem, VI, p. 174). În aceeași zi, omologul său orşovean doreşte să plece într-o călătorie spre Stiria (Idem, VI, p. 216).
15. Administraţia îi ordonă lui Spitzer să cons-truiască un joagăr la Marga (Idem, VI, p. 174).
17. Administratorul districtual din Cenad ra-portează despre faptul că Wassa, din Szeged, şi-a reînnoit contractul de arendare pentru prediile Szőreg, Sass-Hassa şi Gobogin (Idem, II, p. 292).
 
Februarie
1. Din Caransebeş, Spitzer raportează Admi-nistrației stadiul achitării impozitelor, dar şi faptul că satul Cănicea are doar cinci case (Idem, VI, p. 174).
2. Un anume J. H. Mayer este numit drept administrator al sării la Lipova, cu un salariu anual de 600 fl., plus încă 200 fl. pentru susţinerea rangului de vameș (Idem, I, p. 6).
5. Camera Aulică respinge cererile măcelarilor şi cizmarilor timişoreni de a obţine privilegii (Idem, I, p. 3). În fapt se pronunţă împotriva organizării meseriaşilor în bresle, atitudine menţinută în tot cursul veacului.
23. Cercul Lunca din districtul Lugojului îl informează pe inspectorul cameral von Rebentisch despre excesele administratorului de aici, Filippi (Idem, VI, p. 217).
28. Contract între Administrație şi evreul Wolf Schlesinger pentru aducerea în Banat a unei cantităţi de 3.000 măsuri de grâu la preţul de 2 fl. și 45 creiţari şi a uneia de 5.000 măsuri de orz la preţul de 1 fl. și 42 creiţari măsura (Idem, Supl., p. 571).
 
Martie
1. Din Austria de Nord vor sosi în Banat 13.000 măsuri  de grâu, 15.000 măsuri de orz şi 6.000 măsuri ovăz, în trei transporturi (Idem, VIII, p. 470).
6. Mai multe documente vizualizează diferite aspecte: Comisia Aulică se întruneşte la Viena şi discută proiectele depuse de Mercy pentru organizarea Banatului (A. Țintă, Contribuţii, p. 53); se ridică magazii de campanie la Lugoj şi Mehadia (Ibidem); primarul „rascian” al Timişoarei solicită Administrației dreptul de a-şi ridica un sediu propriu (Idem, p. 54); Dintre recomandările Comisiei Aulice remarcăm faptul că: „la angajarea funcţionarilor vor trebui avute în vedere persoane capabile şi, de asemenea, să fie redus numărul de acum, care se ridică la 52” (C. Feneşan, Administrație, p. 53). Dintre alte recomandări reţinem punctul 4 privitor la meseriaşii aduşi la Timişoara, Orşova, Caransebeş, Palanca Nouă, Panciova să lucreze la fortificaţii şi la construirea de joagăre, cu precizări clare asupra banilor şi pâinii primite; punctul şapte privitor la condiţiile în care se acceptă ridicarea de berării; punctul 14 referitor la cererea  timişorenilor de a-şi construi o vopsitorie (li se cere expres ca aceasta să fie de 6/3 clafteri, să aibă o podea din cărămidă etc.) (A. Țintă, Contribuţii, p. 43-48).
13. Vameşul din Ada Kaleh arată că succesorul său va trebui să continue munca la fortificarea insulei, dar şi a clădirii vamei (Baróti, VI, p. 217).
14. Un anume Dimitrovici din Vârşeţ  are de plată 180 florini episcopului Martinovici din Arad (Idem, IV, p. 493).
15. La Viena, în prezenţa guvernatorului Mercy şi a plenului Comisiei Aulice, se discută forma finală a proiectului de organizare a Banatului (A. Ţintă, Contribuţii, p. 55). Între alte decizii se numără: construirea de biserici romano-catolice la Lugoj, Lipova, Vârşeţ, Caransebeş, Palanca Nouă, Orşova şi Panciova (Idem, p. 60); construirea drumului de poştă de la Szeged la Timişoara şi de aici, prin Lugoj şi Caransebeş, în Transilvania, cu o rută de la Timişoara la Oradea (Idem, p. 61); stabilirea unei reşedinţe montane pentru inspectorul cameral Mayerhofer în ţinutul minier, dar şi păstrarea sediului său din cetatea Timişoara (Idem, p. 66).
18. Spitzer, administratorul districtului Caransebeş raportează Administrației următoarele: lucrările de construcţie a joagărelor de pe râurile Bistra şi Pogăniş se realizează prin robota locuitorilor; extragerea varului de la Var se face cu locuitori din preajma Timişoarei; cărămizile se fac cu locuitorii Caransebeşului; localitatea Luncaviţa va fi militarizată (Baróti, VI, p. 175).
20. Un memoriu predat Camerei Aulice cuprinde primele dorinţe de colonizare a Banatului cu populaţie catolică (Tafferner, Quellenbuch, I, p. 72-73).
 
Aprilie 
1. Camera Aulică indică modul de construire a staţiilor de poştă din Banat (Baróti, I, p. 4).
12. Administratorul districtului Panciova urează Administrației centrale sărbători fericite de Paşti; o informează despre faptul că un felcer militar a ucis, cu răutate, un locuitor din Opovo şi acum se află în arest (Idem, III, p. 342).
26. Administraţia îl trimite pe Kropf, maistru minier, în Banat. În scurt timp acesta descoperă minereuri bogate de aramă şi fier la Ciclova, Oraviţa, Maidan şi Dognecea, iar la Bocşa fier (T. Simu, Colonizarea şvabilor, p. 22).
27. Administratorul districtual din Cenad scrie că ordinul din 21 aprilie pentru arendarea prediilor Gyala (Djala) şi Sz. Iván (Sveti Iván) nu poate fi pus în aplicare întrucât Gyala este sat, nu prediu, iar Sz. Iván este într-adevăr prediu, dar ţine de Gyala (Baróti, II, p. 233).
 
Mai     
5. Datorită multor tâlhării petrecute, Administraţia ordonă ca o trupă militară să patruleze prin districtul Timişoarei, să fie publicat un decret împotriva răufă-cătorilor, iar  vagabonzii şi străinii fără autorizaţie să fie prinşi şi închişi (Idem, II, p. 130).
7. Piatra pentru construcţia morilor din zona Caransebeşului se ia de la vechile fortificaţii (Idem, VI, p. 218).
14. În această zi în biserica Sf. Gheorghe este montată orga şi are loc primul concert de orgă din Banat.
16. Comisia Aulică propune înfiinţarea de ateliere de prelucrare şi vopsire a pieilor, manufacturi de sticlă, în locurile unde se află şi materiile prime; acest lucru se poate face şi la Lugoj acolo unde nu sunt vii (A. Ţintă, Contribuţii, p. 76 ).
17. Administraţia cere primarului şi Consiliului Local Timişoara să acorde o atenţie deosebită prevenirii tâlhăriilor şi prevenirii incendiilor (Baróti, VI, p. 278). Tot atunci este emis un decret cu libertăţi şi privilegii pentru negustorii din ţările germane care desfac mărfuri cu amănuntul în Banat (Idem, VI, p. 218).
18. Administratorul caransebeşean spune că se apucă să ridice Casa Poştei din Slatina Timiş, dar are nevoie de sprijin militar pentru că locuitorii nu vor să-l ajute (Idem, VI, p. 176).
24. Locuitorii districtului Becicherecu Mare îşi părăsesc satele, iar din multe sate au plecat chiar și cnezii lor săteşti, care nu mai vor să rămână în funcţie; iar depozitul de sare din Modoş (Jaša Tomić) a fost ruinat (Idem, III, p. 298).
 
Iunie
9. Se semnează un contract între Direcţia de fortificaţii din Timişoara şi meşterul sticlar Johann Karl pentru  montarea de geamuri la clădirile militare (Idem, Supl., p. 571).
28. Împăratul Carol al VI-lea semnează decretul cu componenţa Administrației Banatului; guvernatorul era şi preşedintele acesteia, fiind ajutat de 2 consilieri camerali (civili) şi doi consilieri militari, 12 funcţionari, dar şi doi inspectori provinciali; mai există şi patru administratori principali (Oberverwalter) cu sediul la Timişoara, Lugoj şi Orşova. Administratorii au în subordine 1 sau 2 subadministratori (Unterverwalter) şi câţiva funcţionari; lor li se adaugă cnezii principali (Obercnezii) şi cnezii săteşti (C. Feneşan, Administrație, p. 57-62 ). Alarmat de contribuţiile deosebit de grele şi de neplata sau fuga supuşilor, împăratul recomandă Administrației bănăţene: „Pe viitor, va trebui să se acorde o atenţie deosebită cunoaşterii mai amănunţite a numărului şi a resurselor supuşilor şi, pe acest temei, să se stabilească apoi impozitele şi contribuţia care vor fi apoi împărţite şi subrepartizate pe districte, case şi familii, potrivit cu averea lor, anume în aşa fel, încât la impunere să se poată respecta o măsură corectă şi întemeiată” (Idem, p. 112).
 
Iulie
17. Inspectorul cameral von Rebentisch îi cere administratorului din Orşova să-i trimită o sticlă cu vin roşu din zonă, care este foarte bun în comparaţie cu cel alb de la Timişoara (Baróti, VI, p. 218-219).
21. Din cauza epidemiei din Transilvania, Admi-nistraţia ordonă districtelor Lipova, Lugoj şi Făget să instituie 10 puncte de carantină, iar husarii districtuali să patruleze zi şi noapte la frontiera Banatului (Idem, III, p. 131).
26. Administratorul districtului Becicherec soli-cită asistenţă militară pentru strângerea contribuţiei (Idem, III, p. 299).
 
August
5. Administratorul orşovean este obligat să strângă banii pentru haraciul ţiganilor cât mai repede (Idem, VI, p. 219).
6. Căpitanul Ostoja este mutat de la serviciul poştal Teregova la cel din Domaşnea (Idem, VI, p. 219).
8. Inspectorul cameral von Rebentisch pleacă, pentru 14 zile, la Viena şi este înlocuit de colegul său Mayerhofer (Idem, I, p. 4).
13. Pentru că bântuie epidemia la animale, Administraţia îi atrage atenţia primarului german, Florian Blum, ca nu cumva măcelarii din oraş să cumpere animale bolnave, iar cetăţenii să fie şi ei atenţi (Idem,VI, p. 278). În acelaşi timp în districtul Almăjului felcerii vor avea lunar 30 florini pentru a lichida epidemia (Idem, VIII, p. 532), iar preţul unui chintal de sare este de 2 florini şi 30 creiţari (Ibidem).
14. Contract pe trei ani între Administrație şi evreul Jacob Kepesch pentru arendarea morii de pe Bega (de la Timişoara), pentru o sumă anuală de 300 florini (Idem, Supl., p. 571-572).
16. Vameşul din Becicherecu Mare roagă Administraţia să repare trecerea peste Tisa de la Bečej şi podul de la Szige, care sunt ruinate (Idem, III, p. 299). 
19. Administratorul din Orşova raportează Administrației pagubele produse de cele 6 săptămâni de ploaie din Orşova, Almăj şi din Valea Dunării (Idem, VI, p. 218).
22. Administraţia ordonă districtelor Lipova şi Cenad să trimită oamenii la robotă pentru îndiguirea Mureşului (Idem, VIII, p. 553), iar Camera Aulică interzice circulaţia monedelor străine în Banat (Idem, I, p. 4).
24. În districtul Caransebeşului este nevoie de un inginer care să stabilească reguli pentru construirea unor case şi dependinţe pentru cei de aici şi pentru cei veniţi din Transilvania (Idem, VI, p. 176).
25. Epidemia animalelor se manifestă foarte grav şi în două sate ale districtului Cenad, aşa încât administratorul informează imediat Administraţia (Idem, II, p. 233).
28. Vameşul din Panciova informează Admi-nistraţia asupra distrugerii noii sale case, aflate încă în construcţie (Idem, Supl., p.14).
 
Septembrie
1. Administraţia spune că acolo unde au fost mori odată, iar acum s-au construit joagăre, nu mai funcţionează vechiul drept al proprietăţii particulare (Idem,VI, p. 219).
3. Administratorul din Vârşeţ cere instrucţiuni Administrației: ce să facă cu vitele celor opt familii din Cservenka, care au fugit peste Dunăre şi le-au lăsat de izbelişte? (Idem, IV, p. 494).
6. Un ordin circular al Administrației îi avertizează pe administratorii districtuali că dacă nu vor strânge contribuţia până la termenul deja prelungit, un detaşament de 16 dragoni va veni şi va trece la executarea silită a locuitorilor (Idem, VI, p. 219). Un ordin permite locuitorilor să lucreze la îndiguirea Mureşului în propriul district (Idem, III, p. 233). Un alt ordin, al Camerei Aulice către Administraţia Ţării Banatului, cuprinde şi lista meşterilor minieri ce vin în Banat din Tirol (A. Tafferner, V, p. 69-60).
10. Dijma din produse, strânsă din districtul  Panciovei, constă în 770 măsuri fructe, 260 măsuri orz și 20 măsuri altele (Idem, III, p. 349).
12. Pe biserica iezuiţilor din Timişoara se ridică o cruce (L. N. Preyer, op. cit., p. 79).
20. Camera Aulică cere Administrației să facă o conscripţie a comunităţilor evreieşti ce se află în Banat spre a şti la cât să stabilească taxa de toleranţă (Idem, I, p. 4-5).
26. Administraţia îi spune administratorului din Orşova ca produsele strânse drept zeciuială să le vândă evreului Kepesch (Idem, VI, p. 219).
 
Octombrie
5. Districtul Cenad raportează: grânele din zeciuială sunt  în magazia din Szeged, iar celelalte în magazia din Cenad; lucrările de îndiguire a Mureşului se apropie de final, dar ar mai fi nevoie de încă 40 de lucrători; boala animalelor  este foarte puternică în district (Idem, II, p. 233).
11. Arhiepiscopul ortodox din Serbia mulţumeşte Administrației Banatului pentru amabilitatea cu care i-a eliberat paşaportul pentru vizita în dieceza Banatului (Idem, VIII, p. 448).
13. Raport alarmant al administratorului  distric-tului  Becicherecu Mare despre fuga unei mari părţi a locuitorilor în afara  Banatului şi a altei părţi în districtul Panciovei (Idem, III, p. 299).
14. Locuitorii satului Tufări au fugit, cu căţel şi purcel, în provinciile turceşti (adică în Ţara Românească, N.N.) (Idem, VI, p. 220).
17. S-a încheiat construcţia a 2 joagăre la Marga şi a unuia la Goleţ, iar ridicarea a 4 staţii de poştă și de vamă se încheie (Idem, VII, p. 176).
18. Epidemia a provocat mari pierderi animalelor din districtul Cenadului (Idem, II, p. 233).
25. Răspunsul Camerei Aulice vieneze la cererea unor cnezi din Banat în privinţa încartiruirilor şi a valorii impozitelor şi taxelor, greu de suportat (Idem, I, p. 5).
26. Raport din Caransebeş referitor la faptul că în zona Bistrei multe sate nu mai au animale de tracţiune pentru că nu au cum cumpăra mâncare pentru ele, fiindcă în cinci sate de aici de doi ani nu au avut nicio recoltă (Idem, VI, p. 177).
 
Noiembrie
2. O interesantă adresă a Camerei Aulice către Administraţia Banatului prin care întreabă, dar şi ordonă: 1. Cum se stabileşte suma pentru vamă în Banat; 2. Pentru siguranţa banilor strânşi din taxe, aceştia vor fi depozitaţi în Casa camerală  din Timişoara; 3. Care este suma anuală plătită de cei ce ţin hanurile de poştă? 4. Cum se rezolvă problema lemnului pentru miliţia din zona dunăreană? 5. Cum rezolvă problema înnoptării echipajelor de pe vasele de transport sare pe Mureş şi pe Dunăre? 6. Cum se rezolvă problema boilor pentru căruţele de transport? 7. Un ofiţer de aprovizionare este numit tricesimator la Palanca Nouă cu un salariu anual de 150 florini; 8. Minereul de cupru produs la Oraviţa se va vinde cu preţul de la Viena, de 44 florini chintalul (Idem, I, p. 5-6).
2. Districtul Cenad raportează mărirea sumei de arendă  pentru cele trei predii şi în acest an a căpitanului Wasso (Idem, II, p. 292); în districtul Panciova locuitorii fug de groaza încartiruirilor (Idem, III, p. 348).
3. Ordin Aulic pentru cazarea celor 13 specialişti minieri sosiţi din Tirol în zona Oraviţei (Idem, I, p. 6).
21. Cartierul timişorean Palanca Mare a fost impus cu 1.000 florini pe cele 6 luni de iarnă 1718-1719, pe care îi plătise în trei rate egale de 333 florini şi 33 creiţari (A. Ţintă, Situaţia, p. 105).
24. Cămăraşul sării din Lipova roagă Administraţia ca, pe lângă lucrătorii la pădure, să-i mai trimită încă 30 de oameni care să lucreze la regularizarea malurilor Mureşului (Baróti, VIII, p. 553).
27. Mulţi locuitori din districtul Timişoarei fug în alte părţi, speriaţi fiind de mărirea contribuţiilor şi a încartiruirilor (Idem, III, p. 385).
 
Decembrie
1. Ordin circular al Administrației către districte pentru stoparea imoralităţii şi adulterelor, tot mai numeroase în Banat (Idem, II, p. 131-132).
5. Administratorul din Vârşeţ raportează Administrației faptul că a dispus traducerea decretului şi-l trimite tuturor bisericilor ortodoxe să-l aducă la cunoştinţa credincioşilor (Idem, IV, p. 494).
10. Viceadministratorul districtului Caransebeş, Ioan Tornea, împreună cu juraţii şi cnezii de acolo, adeveresc faptul că, încă din anul 1691, George Bojin, din Zerveşti, a luat pe mulţi ani pământurile arabile lui Ioan Vîtca din Caransebeş să le cultive; faptul era valabil şi în acest an (Idem, VI, p. 220).
14. Administratorul din Caransebeş anunţă Administraţia centrală că a prins şi  întemniţat un hoţ de cai şi-i urmăreşte pe ceilalţi (Idem, VI, p. 177).
15. Doi reprezentanţi ai Companiei Orientale de Comerţ roagă Administraţia Banatului să le trimită o mostră de cupru ca să-şi dea seama de calitatea acestuia (Idem, VIII, p. 577).
20. Mitropolitul ortodox, Petrovici, urează preşedintelui Administrației bănăţene un Crăciun fericit (Idem, VIII, p. 498).
29. Administratorul orşovean anunţă faptul că l-a prins pe tâlharul care l-a ucis anul trecut pe cnezul din Ohaba (Idem, VI, p. 220).
 
Fără dată
– Anul a fost secetos, recoltele au fost slabe, iar încartiruirile apăsătoare (A. Ţintă, Situaţia, p. 92).
– La Timişoara începe construcţia Cazărmii Transilvaniei; la terminarea ei în anul 1729 era cea mai mare cazarmă europeană, cu 483 m. lungime. Azi a rămas doar o parte, sala din spatele hotelului Continental.
– Rascienii (ortodocşii români, sârbi) din Timişoara îşi aleg şi ei primarul.
– Timişoara are două târguri săptămânale.
– La Timişoara se află 707 meseriaşi, angajaţi la refacerea fortificaţiilor, care primesc lunar 5.639 florini şi 10.140 porţii de pâine; suma anuală este de 67.667 florini şi 121.680 porţii de pâine.
– Un ordin al preşedintelui/guvernatorului Mercy sprijină cultivarea duzilor şi porunceşte uciderea celor ce îi taie.
– Un anume Stoia, harambașă, organizează cetele de lotri din Banat.
– Se înfiinţează Oficiul minier Oraviţa şi Oficiul administrativ al fierului la Bocşa. Producţia de cupru, la mijlocul anului, era de 279 chintale (Vandern, p. 61).
– Începe colonizarea sporadică cu germani din Alsacia, Lorena, Bavaria şi Stiria; vin şi familii de francezi, italieni, cehi, slovaci, spanioli (Z. Garban, Compendiu, p. 32-33).
 
Bibliografie:
 
Baróti Lajos (Ludwig Grun), Adattár Délma-gyarország XVIII. Századi tőrténetéhez, vol. I-X, Timișoara, 1893-1907.
Baróti Lajos,  A bánsági legrégibb település története, în TRET, serie nouă, an VIII, fasc. 1-3, Timișoara, 1892.
Berkeszi István, Temesvári müvészek, Timișoara, 1909.
Bona Petru, Episcopia Caransebeșului, Caransebeș, 1995.
Calincof Eleonora, Date privind prediile bănățene din secolul al XVIII-lea, în Analele Banatului, serie nouă, vol. II, București, 1993, p. 277-296 .
*** Călători străini despre Țările Române, vol. VIII, București  1976.
Feneșan Costin, Administrație și fiscalitate în Banatul imperial 1716-1778, Timișoara, 1997.
Feneșan Costin, Cnezi și obercnezi în Banatul imperial 1716-1778, București, 1996.
Feneșan Costin, Der Banater Kupferhandel in der ersten Hälften des 18.Jahrhunderts, zur Frage des österreichischen Merkantilismus in Grenzland, în Rumanian Studies, III, Leiden, 1975, republicat în Banatica, Festgabe Al. Krizan, Viena, 1996, p. 93-106.
Garban Zeno, Compendium Dioecesis Timisoa-raensis, Timișoara,  1998. 
Geml József, Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, Timișoara, 1995.       
Guboglu Mihai; Mustafa Mehmed, Cronici turcești privitoare la Țările Române, vol. II, București, 1968. 
Griselini Francesco, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, prefață, traducere și note de Costin Feneșan, Timișoara, 1984.
Groza Liviu, Restituiri istorice, vol. IV, Războiul austro-otoman din anul 1738 în Culoarul Timiș-Cerna, Lugoj, 1997.
Hoffman Leo, Kurze Geschichte der Banater Deutschen von 1717 bis 1848, Timișoara, 1925. 
Ilieșiu Nicolae, Timișoara. Monografie istorică, Timișoara, 1943.
Leu Valeriu, Studii istorice bănățene, Reșița, 1997. 
Milleker Bódog (Felix),  Az első német  települések  a Duna, Tizsa, Maros  déli részben, în  TRET/III,  serie nouă, fasc. 2, Timișoara, 1887, p.82-92. 
Milleker Bódog, Kurze Geschiche des Banats, Vršac, 1925.
Mureșan Sofronie, Evoluția organizării administrativ-teritoriale a Banatului în secolul al XVIII-lea, în Patrimonium Banaticum, vol. II, Timișoara, 2003, p. 141-150.      
Mureșianu I. B., Cartea veche bisericească din Banat, Timișoara, 1985.
Petri A. P., Die Festung Temeschwar im 18. Jahrhundert, München, 1966.
Preyer  J. N, Monographie der königlichen Freistadt  Temesvár, Timișoara, 1853.   
Răduțiu Aurel; Gyémánt Ladislau, Repertoriul izvoarelor statistice  privind Transilvania 1690-1847, București, f. a.
Simu Traian, Colonizarea șvabilor în Banat, Timișoara, 1924.
Șipoș Ibolya, Încorporarea Banatului la Ungaria, în  Analele Banatului, serie nouă, vol X-XI, Timișoara,  2000-2003.
Sponner Waltraut, Kirchenpolitik im Banat von 1716-1778, Viena, 1941, mss. 
Suciu I. D.; Constantinescu Radu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. I-II, Timișoara, 1980.      
Tafferner Anton, Quellenbuch zur Donau schwäbischen Geschichte, vol. I-V, München și Stuttgart, 1933-1995.
Tufiș Ovidiu Marius, Situația mineritului  și metalurgiei bănățene la începutul stăpânirii habsburgice, în Analele Banatului, serie nouă, vol X-XI, Timișoara, 2001-2003, p. 353-380.
Țintă Aurel, Situația Banatului la cucerirea de către habsburgi, în Studii de istorie a Banatului, vol. I, Timișoara, 1969, p. 83-114.
Țintă Aurel, Colonizările habsburgice în Banat. 1716-1740, Timișoara, 1972. 
Vărădeanu Vasile, Monumente bisericești și culturale din zona Oraviței, Timișoara, 1981.
Weifert Mathias, Die Entwicklung der Banater Hauptstadt Temeschburg. Hg. Arbeitskreis fur donauschwabische Heimat und Volksforschung, München, 1987.
Wolf Hans, Das Schulwesen des Temeswarer Banat im 18. Jahrhundert. Gründung und Ausbau im Geiste des aufgeklärten Absolutismus, Viena, 1955.
Wolf Johann, Istoria șvabilor din Banat 1717-1778, București, 1981.
Wolf Johann și Marionela, Conceptul de organizare a Banatului Timișoarei. Geneză și formă de guvernare în perspectivă comparată, în Istoria ca datorie. Omagiu academicianului Ioan-Aurel Pop la împlinirea vârstei de 60 ani, Cluj-Napoca, 2015, p. 451-466.

 

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020