Ultimul număr apărut

Morisena nr. 1 (21)/2021

Morisena este indexată în:

http://www.sindexs.org/JournalList.aspx

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Dascăli bănățeni la Alba Iulia (partea a IV-a): Ioan Bacău (1887-1948), Victor Bârlea (1882-1959) și Traian Mihailovici (1867-1927)

Versiune tiparSend by email
Autor: 
Prof. dr. Dumitru Tomoni
E-mail: 
dtomoni@yahoo.com
Keywords: 
morisena,revista,cenad,banat,istorie,history,arhiva,archive
1 December 1918, Alba Iulia, Banat, Ioan Bacău, Victor Bârlea, Traian Mihailovici
 
Abstract: A distinct professional category with remarkable achievements in educating the people and raising their national awareness was that of the teachers. At the end of 1918, teachers played a major role in organising the Romanian councils and National Guards, as well as the meetings for the selection of the delegates who were to decide the destiny of Banat. Many teachers were delegated to vote for the union of Transylvania with its motherland at the Great National Assembly of Alba Iulia. Among others, Ioan Bacău, Victor Bârlea and Traian Mihailovici were chosen to vote for the Great Union, in recognition of their merits as teachers and outstanding members of their communities.

 
IOAN BACĂU (1887-1948)
 
Dirijor de cor, profesor de muzică şi de instrumente de coarde grave (violoncel, contrabas), preot greco-catolic, s-a născut la Lugoj în 18 octombrie 1887.
A urmat studii pri-mare și gimnaziale la Lugoj, un curs estival de muzică pentru dirijorii de cor (1905), Liceul Român Unit „Samuil Vulcan” din Beiuş, apoi Seminarul Teologic din Blaj. După finalizarea studiilor a preluat parohia bisericii greco-catolice din comuna Chizdia (astăzi Coşari), devenind în perioada primului război mondial (până în 1918) preot militar cu gradul de căpitan la o unitate grănicerească din judeţul Bistriţa-Năsăud. După război devine o scurtă perioadă profesor la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Lugoj, pentru ca în 1919 să fie numit profesor de muzică la Şcoala Normală de Fete din acelaşi oraş. Îşi adaugă normei didactice, în 1930, cursuri de violoncel şi contrabas la Conservatorul Popular de Muzică din Lugoj, iar în 1937 se transferă la Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu“.
   Ioan Bacău, a avut o activitate cultural-politică susţinută. S-a remarcat încă din anii de studii de la Blaj (instruit la Şcoala lui Iacob Mureşianu), unde i s-au încredinţat Corul şi orchestra Seminarului Teologic Greco-Catolic. A fost dirijorul corului „Lira” din Lugoj până la sfârşitul vieţii, şi, în paralel, din 1937, dirijorul Corului şi Orchestrei Liceului „Coriolan Brediceanu”, iar prin repertoriul de cântece ale corului a contribuit la afirmarea conştiinţei naţionale. În anul 1926 a fost ales unul din cei doi vicepreşedinţi ai Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor din Banat.
A fost membru al Partidului Naţional Român, iar la Alba Iulia a participat ca delegat titular al Reuniunii greco-catolice române de cânt „Lira” din Lugoj, votând Marea Unire.
La 26 aprilie 1948 decedează în Lugoj.
 
Dr. VICTOR BÂRLEA (1882-1959)
 
Se naşte la Vărădia în 18 ianuarie 1882, aici urmând şcoala elementară. Urmează la Beiuş gimnaziul greco-catolic (1903-1907), apoi este absolvent al cursurilor de drept canonic al Liceului pontifical din Roma şi tot aici absolvă cursurile de teologie şi filosofie ale Colegiului oră-şenesc din Roma.
Reîntors din Roma, a intrat în serviciul Episcopiei Greco-Catolice din Lugoj, unde a funcționat ca „actuar” și „arhivar” până în anul 1913. Din 1913, până în 1915, a funcționat ca profesor de filosofie şi teologie la Seminarul teologic greco-catolic din Lugoj și, apoi, la Școala Normală de Fete. Prin Hotărârea Consiliului Dirigent este numit în anul 1919 comisar al Liceelor de stat româneşti din Caransebeş şi Lugoj,  profesor și director al Liceului „Coriolan Brediceanu”. În perioada interbelică a funcționat ca profesor şi director la Şcoala Normală de Fete (1920-1933), profesor la Liceul de Fete „Iulia Hașdeu” (1933-1936) şi, din nou ca profesor, la Liceul „Coriolan Brediceanu” (1936-1942).
Desfăşoară o frumoasă activitate culturală, socială şi publicistică. A fost vreme îndelungată preşedintele Societăţii teatrale „Thalia” din Lugoj, fiind în acelaşi timp şi redactorul revistei cu acelaşi nume. De asemenea, începând din anul 1919, a îndeplinit funcţia de redactor al ziarului „Drapelul” pe care l-a condus, din încredinţarea lui Valeriu Branişte, până la încetarea apariţiei sale. În 1920 este numit asesor consistorial, ca o recunoaştere a muncii depuse.
Înzestrat şi cu talent artistic, Victor Bârlea s-a remarcat şi pe plan literar, redactând în anii (1919-1921) binecunoscuta şi apreciata revistă lugo-jeană „Scorpionul”, do-vedindu-se şi un asi-duu colaborator la alte publicații: „Banatul”, „Semenicul” (1928-1931), „Luceafărul” (1926), „Primăvara Ba-natului” (1927-1944). Merită a fi subliniată şi activitatea sa de autor dramatic, în special pen-tru teatrul de amatori lugojean. Paralel cu preocupările în domeniul cultural-artistic, V. Bârlea s-a remarcat şi pe tărâm social, ca preşedinte al Societăţii sodalilor români „Progresul” şi al Asociaţiei profesorilor secundari din Lugoj. A scris poezii, epigrame şi articole cu conţinut cultural-filosofic, cum ar fi Cuvânt despre Vasile Conta; Etica şi estetica dansului etc.
A sprijinit activitatea „Astrei”, devenind membru activ, decorat cu ordinul „Coroana României” (1923) și membru activ al Societăţii regale române de geografie (1924), decorat cu „Vulturul României” (1933).
Contribuie la organizarea adunării naţionale de la Lugoj de la 2 noiembrie 1918, în cuvântarea ţinută pronunţându-se pentru unirea Banatului cu România. La Alba lulia va participa ca delegat titular al Institutului greco-catolic de fete din Lugoj.
Victor Bârlea s-a impus în spațiul bănățean ca poet, epigramist, publicist, redactor, editor, autor dramatic, profesor și animator al vieții culturale și sociale.
În anul 1942, la 1 septembrie iese la pensie, decedând în anul 1959, la 28 februarie.
 
Traian Mihailovici (1867-1927)
 
S-a născut în anul 1867, în localitatea Lalaşinţ, judeţul Arad. Absolvent de şcoală normală, în anul 1888 ocupă prin concurs postul de învăţător din Sinteşti. În cei 38 de ani de slujire a acestei şcoli, învăţătorul Traian Mihailovici a format şi educat generaţii de elevi, impunându-se în conştiinţa sătenilor ca dascăl cu vocaţie, competenţă şi dăruire. În acelaşi timp a desfăşurat şi o activitate culturală remarcabilă, organizând şi dirijând un cor bărbătesc ce va avea un rol important în educaţia muzicală şi naţională a sinteştenilor.
În toamna anului 1918 va desfăşura o activitate apreciată de semenii săi, fiind numit notarul adunării ţinute la 16/29 noiembrie în Sinteşti, pentru desem-narea delegatului ce trebuia să reprezinte lo-calitatea la Alba Iulia. În acelaşi timp va fi ales şi delegat al reuniunii învăţătorilor greco-orto-docşi din protopopiatul Făgetului. Împreună cu un alt sinteştean, învăţătorul Simeon Ionaşiu, va reprezenta această reuniune la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.
Datorită calităţilor sale şi rezultatelor obţinute, în 1926, după plecarea învăţătorului Dănilă Iliţiescu din Făget, Traian Mihailovici va fi adus la şcoala din Făget, fiind numit şi directorul acestei şcoli. Venind la Făget, va deveni şi dirijorul corului „Doina”.
Din păcate, la scurt timp, în vara anului 1927 moare, fiind înmormântat în cimitirul ortodox din Făget. Cinstindu-i memoria, în 1947, membrii corului „Înfrăţirea” din Sinteşti vor ridica o cruce cu următorul text: „Traian Mihailovici, învăţător 1867-1927 / Crucea / Ridicată de corul Înfrăţirea din comuna Sinteşti. 1947”.
 
BIBLIOGRAFIE:
Munteanu, Ioan; Zaberca, M. Vasile; Sârbu, Mariana, Banatul şi Marea Unire 1918, Edit. Mitropoliei Banatului,1992.
Munteanu, Ioan; Tomoni, Dumitru; Zaberca, M. Vasile, Banatul şi Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia, Timișoara, Edit. Partoș, 2018.
Neamțu, Gelu; Vaida-Voevod, Mircea, 1 Decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun, Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. I, București, Editura Academiei Române, 2005.
Tomoni, Dumitru, Nord-estul Banatului și Marea Unire. Contribuții documentare, Timișoara, Edit. Mirton, 2003.
Dumitru Tomoni, Paşaport pentru istorie. Credenţionalele bănăţene de la Alba Iulia, Timişoara, Edit.  Eurostampa, 2019.
 

 

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020