Ultimul număr apărut

Morisena nr. 1 (21)/2021

Morisena este indexată în:

http://www.sindexs.org/JournalList.aspx

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Recenzie: „Diplomatarivm Banaticvm“*

Versiune tiparSend by email
Autor: 
Dr. Adrian MAGINA
E-mail: 
adimagina@gmail.com
 
Istoricul Costin Feneșan s-a făcut cunoscut în istoriografia românească ca unul dintre puținii specialiști interesați de publicarea surselor medievale și moderne timpurii privind trecutul spațiului de la sud de râul Mureș. Cele două volume de documente apărute recent vin să întregească un efort intelectual început acum mai bine de 40 de ani, în urma căruia au fost editate câteva contribuții esențiale la cunoașterea istoriei medievale a Banatului.

Costin Feneșan - „Diplomatarivm Banaticvm“Costin Feneșan - „Diplomatarivm Banaticvm“Rod al unei munci îndelungate, cele două volume ale Diplomatariului au fost editate cu sprijinul financiar al Muzeului Banatului Montan din Reșița, instituție ce s-a implicat activ, mai ales în ultimul deceniu, în publicarea surselor istorice bănățene.
Din punct de vedere temporal, documentele cuprinse în cele două volume acoperă intervalul 1311-1686, în total fiind publicate 317 piese. Primul volum conține acte până la 1552, moment ales nu întâmplător pentru semnificația sa în istoria Banatului, pentru că anul respectiv aduce căderea arealului de câmpie, împreună cu centrele urbane Timișoara și Lipova în mâinile Imperiului Otoman. Introducerea primului tom este în fapt o mărturisire asupra modului de editare și importanței documentelor alese spre a fi publicate, cu un larg excurs asupra celor mai reprezentative documente incluse, bunăoară diploma din 1457 acordată de regele Ladislau Postumul districtelor românești. Cu toate că o bună parte dintre actele respective au mai văzut lumina tiparului, Costin Feneșan a socotit necesar să le aducă din nou în prim plan, pentru că, după cum mărturisește, acele piese erau: „editate în colecții și reviste din secolul al XIX-lea, devenite adevărate rarități bibliofile” ori în periodice „la care accesul este îngreunat de numărul de exemplare cu totul derizoriu”. În proporție covârșitoare, actele puse ori repuse în circulație prin intermediul acestui volum provin din fondul diplomatic al Arhivei Naționale Maghiare (DL- Diplomatikai Levéltár), doar o mică parte fiind extrase din surse interne. Cele 111 diplome inserate în volum oferă celor interesați posibilitatea investigării unor aspecte diverse din istoria provinciei de la sud de Mureș în perioada sa medievală, o completare binevenită la documentele deja publicate de-a lungul timpului.
Al doilea volum al Diplomatariului este dedicat epocii moderne timpurii, conținând 206 acte subsumate perioadei 1557-1686. Așa cum era de așteptat, acest tom are o mai mare consistență, întru-cât producția scrisă cunoaște o adevărată explozie în secolele XVI-XVII. Chiar dacă fondurile documentare privind istoria premodernă a Banatului nu au conservat numărul de acte rămase în cazul Transilvaniei, datorită numărului mare de informații doar o mică parte a documentelor rămase au putut fi editate. În mod paradoxal, sursele publicate privind Banatul medieval sunt mai numeroase decât cele provenite din perioada modernă timpurie. Tocmai în acest context, al doilea volum al Diplomatariului este cu atât mai folositor pentru cunoașterea realităților unei lumi în schimbare. Cele peste 200 de documente incluse de Costin Feneșan în volum se concentrează în principal asupra unității teritoriale a Banatului de Caransebeș-Lugoj, zonă care, după căderea teritoriului de câmpie în mâinile otomanilor, a fost integrată Principatului autonom al Transilvaniei. La fel ca și în cazul primului volum, cele mai numeroase piese documentare provin din fonduri diverse ale Arhivei Naționale Maghiare, în special din arhivele familiilor originare din Banat (Gámán, Fiáth, Sombory). Prezența actelor interne este mai generoasă, fiind folosite în acest sens documente din arhivele ori bibliotecile din Cluj, Deva sau București. Situația politică și militară a Banatului ca zonă de frontieră, relațiile cu Poarta Otomană, problemele patrimoniale și chiar de viață privată sunt câteva din informațiile pe care documentele din acest volum le oferă celor interesați.
Dacă în primul volum toate actele au fost redactate în latină de către emitenții lor, în al doilea volum, alături de latină găsim numeroase documente în limba maghiară, fără îndoială sub influența schimbărilor din veacul al XVI-lea prin care au fost promovate limbile vernaculare. Indiferent de limba izvoarelor folosită în textele de epocă, Costin Feneșan oferă traducerea documentelor incluse, un element care contribuie mai mult la valoarea volumelor pentru că nu se adresează doar specialiștilor versați în istoria medievală. Cu acribia-i recunoscută, editorul a inclus la fiecare volum un set de indici, facilitând astfel regăsirea informațiilor conținute în documente.
Cele două volume editate de către Costin Feneșan, dincolo de importanța oferită de materialul istoric, reprezintă un model de publicare a izvoarelor medievale și premoderne și un mod de a înțelege mai bine istoria unei regiuni cum este Banatul.
 
*Costin Feneșan, Diplomatarivm Banaticvm, vol. I-II, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016-2017, 380+530 p.

 

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020