Ultimul număr apărut

Morisena nr. 1 (21)/2021

Morisena este indexată în:

http://www.sindexs.org/JournalList.aspx

Directory of Research Journals Indexing

Eurasian Scientific Journal Index

 

Morisena este înscrisă în:

Fluxuri Distribuţie

Recenzie: Legendele Timișoarei

Versiune tiparSend by email
Autor: 
Prof. Tatiana OSTROVEANU
E-mail: 
ostroveanu_tatiana@yahoo.com
 
La 300 de ani de la eliberarea Timișoarei de sub ocupația otomană de către prințul Eugeniu de Savoya, în anul 2016, istoricul bănățean Ioan Hațegan a propus cititorilor timișoreni și bănățeni un ciclu de volume intitulat sugestiv Legendele Timișoarei[1].
Acest proiect de mici povești pentru oameni mari a fost gândit sub forma a 10 volume cuprinzând istoria locală din vremuri de mult apuse până în zilele noastre. Acestea sunt cadoul istoricului pentru locuitorii care doresc să cunoască trecutul Timișoarei din cele mai vechi timpuri, care vor să afle mai multe despre miturile și legendele orașului, despre întâmplări, oameni și fapte, care au transformat orașul de pe Bega într-unul cu o fascinantă istorie.

Ciclul Legendele Timișoarei propune o călătorie prin timpuri diverse, cunoscând personalități ce au jucat un rol esențial în anumite momente ale localității, dar și oameni născuți aici, și afirmați pe multe continente, ce au adus glorie și faimă orașului natal. Totodată cititorii vor cunoaște și trecutul unora dintre maiestoasele clădiri timișorene, căci orașul are peste 14.500 clădiri monumente istorice, aceasta reprezentând cea mai bogată zestre dintre toate orașele României.
Astfel, Legendele Timișoarei, vol. I, are 68 pagini împărțite în 16 părți. Acestea fac o incursiune în istoria Timișoarei din cele mai vechi timpuri până în anul 1552, atunci când Timișoara este cucerită de trupele otomane, fiind transformată în provincie otomană.
Cititorii pasionați de istoria locală pot afla din volumul I al Legendelor Timișoarei despre satul, care ușor se transformă în oraș; despre sigiliul Timișoarei, care totodată a fost și primul sigiliu din regatul maghiar; despre bisericile și mănăstirile timișorene medievale; primul regulament militar obligatoriu din anul 1397; despre remarcabila personalitate a florentinului Filippo Scolari; Iancu de Hunedoara – comitele de Timiș; despre Timișoara anului 1456 și jurământul regelui Ladislau al V-lea Postumul; legendarul comite de Timiș, Pavel Chinezu; despre singurul autor de incunabule (cărți tipărite înainte de anul 1500) născut la Timișoara – Pelbart; studenții timișoreni care învață la universitățile din Europa; despre răscoala lui Gheorghe Doja și asediul nereușit asupra Timișoarei; ultimul capitol al volumului I prezintă una dintre urmările negative ale răscoalei lui Gheorghe Doja, și anume campaniile otomane din anii 1551-1552, care au avut drept urmare căderea cetății Timișoarei în mâinile otomanilor până în anul 1716. Astfel volumul se încheie prin prezentarea sfârșitului unei Timișoare creștine și începutul stăpânirii otomane asupra acestui oraș și regiuni timp de 164 de ani.
 
***
 
Dacă în primul volum am aflat informații despre evoluția Timișoarei de la sta-tutul de sat până la cucerirea unei râvnite cetăți în anul 1552, volumul II prezintă situația Timișoarei sub stăpânire oto-mană, din fatidicul an 1552 până în 1716.
Astfel, din ciclul mici povești pentru oameni mari, istoricul Ioan Hațegan lansează la finele anului 2016 volumul II din Legendele Timișoarei[2].
Intitulat „Timișoara Otomană” acest volum tratează perioada de 164 de ani în care orașul și cetatea Timișoarei sunt teritoriu otoman, proprietatea sultanului otoman.
Partea a doua a Legendelor Timișoarei conține 90 de pagini împărțite în 21 de capitole.
Din cuprinsul acestora iubitorii de istorie pot afla despre vilayetul Timișoarei – noua  formă de organizare administrativ-teritorială tipic otomană; cetatea otomană a Timișoarei; despre cele 5 porți ale cetății Timișoara; garnizoanele care apărau cetatea bănățeană; despre cartierele orașului; bazarul – o nouă formă de piață adusă de stăpânirea otomană; tipologia caselor Timișoarei otomane; despre hanurile și cafenelele timișorene; moschei și geamii – noile locașuri de cult musulmane; despre hamam-uri – băile publice; cimitirele otomane; mausolee (türbe); despre cartierele Timișoarei medievale – Palanca Mică și Palanca Mare; asediile creștine din anii 1595, 1596, 1597 și 1696; despre Sfântul Iosif cel Noul al Timișoarei și minunile săvârșite de acesta; despre un globetrotter al secolului XVII – Evliya Celebi; despre vizita și șederea timp de 6 luni a lui Henrik von Ottendorf la Timișoara în anul 1663; creștini timișoreni între anii 1660-1666; despre prezența lui Dimitrie Cantemir la Timișoara în vara anului 1697; prezența la Timișoara în 1695, 1696 și 1697 a sultanului otoman Mustafa al II-lea; iar în ultimul capitol al volumului II aflăm despre personalități otomane timișorene.
Concluzionând, putem afirma pe drept cuvânt că Timișoara, timp de 164 de ani, a devenit un oraș supus voinței sultanului. Importanța Timișoarei reiese și din butada de secol XVI: Cel ce cucerește Buda, stăpânește un oraș, cel ce cucerește Timișoara, stăpânește o țară.
 
Ioan Hațegan - Legendele Timișoarei I Ioan Hațegan - Șegendele Timișoarei II Ioan Hațegan - Legendele Timișoarei III
Din primul volum am aflat informații despre evoluția Timișoarei de la statutul de sat până la cucerirea unei râvnite cetăți în anul 1552; din volumul II aflăm despre situația Timișoarei sub stăpânire otomană, 1552-1716; iar în volumul III ni se aduce pe tapet Timișoara secolului al XVIII-lea.
Astfel, din același ciclu mici povești pentru oameni mari, istoricul Ioan Hațegan lansează la finele anului 2017 volumul III din Legendele Timișoarei[3]. Intitulat „Timișoara în veacul al XVIII-lea”, acest volum tratează anii secolului al XVIII-lea, de la eliberarea Timișoarei de sub ocupația otomană în 1716, până în preajma anilor 1800.
Însumând 88 de pagini, volumul III este împărțit în 16 capitole. Din rândurile acestora, publicul pasionat de istorie află despre asediul și capitularea Timișoarei din anul 1716, dar și despre intrarea triumfală a prințului Eugeniu de Savoya în data de 18 octombrie, la împlinirea vârstei de 53 de ani; despre Eugeniu de Savoya și Banatul; 1716-1734 – anii de guvernare a Banatului de către Claude Florimond de Mercy d’Argenteau; cetatea Timișoarei de secol XVIII; orașul Timișoara; cele două primării ale orașului – primăria germană și primăria rasciană (ortodoxă); bisericile, catedralele și sinagogile timișorene; despre teatrul din Timișoara; spitalele Timișoarei – cel al mizericordienilor, orășenesc (numit și burghez sau civil), militar; statuile Timișoarei – statuia Sf. Ioan Nepomuk, statuia Sfintei Treimi (statuia ciumei) și monumentul sfintei Fecioare Maria și a sfântului Nepomuk; piețele orașului – Piața Domului (Unirii), Piața Armelor/Prințului Eugen (Libertății), Piața Sf. Gheorghe și Piața Traian (în afara Cetății, în cartierul Fabric); despre Axa Timișoarei (direcția pe care au fost construite clădirile simbol ale Timișoarei); străzile cetății; coloniștii germani,  francezi, alsacieni și loreni, belgieni, luxemburghezi, cehi, slovaci, italieni și spanioli veniți la Timișoara; despre realizarea canalului navigabil Bega; ultimul capitol al volumului prezintă personalități timișorene de veac XVIII dintre care îi amintim pe Peter Solderer – primar al Timișoarei, Iosif/Iosim Malenița – primar rascian, inginerii militari Kaspar Dissel, Johann Lechner, Carl Alexander Steinlein și Johann Theodor Kostka, pictorul Anselm Wagner.
Citind cu atenție rândurile volumului III din Legendele Timișoarei, se poate afirma cu tărie că secolul al XVIII-lea a însemnat o renaștere a Timișoarei, cât și alinierea orașului la standardele Europei Occidentale. Cu multă muncă, pe durata veacului al XVIII-lea, Timișoara a făcut trecerea de la orașul oriental la cel occidental. 
 

[1] Ioan Hațegan, Legendele Timișoarei, Vol. I, 68 p., Editura Artpress, Timișoara, 2016.
[2] Ioan Hațegan, Legendele Timișoarei, Vol. II, 90 p., Editura Artpress, Timișoara, 2016.
[3] Ioan Hațegan, Legendele Timișoarei, Vol. III, 88 p., Editura Artpress și Editura Banatul, Timișoara, 2017.
 

 

Cărți/Books

carte

Recomandă Morisena

Share

Copertele I

Vizite din 2 martie 2020